O decizie controversată ce demonstrează destul de elocvent ce și cum se întâmplă pe această piață a fost adoptată recent de Consiliul Concurenței și care are deja efecte negative pentru imaginea țării și piața zahărului.

Denumirea ca pretext pentru a elimina concurenții de pe piața zahărului?

Pe 14 iulie 2017, Plenul Consiliului Concurenței a decis că Oficiul Teritorial Edineț al Camerei Înregistrării de Stat (CÎS) ar fi încălcat, în ianuarie 2011, prevederile articolului 12 alin. (1) lit. b) din Legea concurenței din 11 iulie 2012, atunci când a înregistrat întreprinderea Moldova Zahăr SRL (care deține fabrica de zahăr de la Cupcini, achiziționată de compania polonă Krajowa Spolka Cukrowa SA). Totodată Consiliul a decis să oblige CÎS ca în termen de 60 de zile “să asigure încetarea încălcării constatate”.

Autoritatea responsabilă de protecția concurenței a adoptat decizia în baza plângerii depuse pe 5 iulie 2016 de compania Sudzucker-Moldova SA (parte a grupului german Sudzucker). Ultima susține că întreprinderii Moldova Zahăr SRL i s-a acordat un privilegiu „prin înregistrarea denumirii de firmă „Moldova Zahăr”, cu care reclamantul este concurent pe piața fabricării și comercializării produsului - zahăr”.

În susținerea afirmațiilor din plângere „Sudzucker-Moldova” SA s-a referit la “practica Germaniei de acordare a permisului de utilizare a cuvântului „german” în denumirea de firmă și a prezentat o listă cu 1.698 de denumiri respinse de către autoritățile germane ca fiind incompatibile cu principiile generale admise”.

Un alt argument invocat este faptul că potrivit datelor CÎS, în țara noastră au fost înregistrate 385 de companii cu sintagma Moldova, dintre care doar 7 companii în denumire au și sintagma „Moldova” și denumirea produsului: Moldova Telecom SRL, Moldova-Leasing SRL, Moldova-Port SRL, Moldova Combustibil SRL, Moldova-Tur SA, Internet-Moldova SRL și Moldova Zahăr SRL.

În plus, Sudzucker-Moldova a prezentat și rezultatele unui studiu care ar arăta că „la respondenți, denumirea companiei „Moldova Zahăr” se asociază cu zahărul produs autohton, iar 83% din respondenți consideră zahărul comercializat de compania Moldova-Zahăr, produs în Moldova”. Ultima ar fi eronată, deoarece Moldova Zahăr importă zahăr. Ce volum de zahăr a importat și comercializat, însă, nu s-a precizat.

Având la îndemână aceste argumente, Consiliul Concurenței a decis că poate aplica retroactiv prevederile Legii concurenței și să oblige CÎS să anuleze actul de înregistrare. Asta chiar dacă administrația Camerei Înregistrării de Stat a atenționat că prevederile art. 12 alin.

Südzucker Moldova este cel mai mare importator de zahăr

Totodată, Camera Înregistrării de Stat atenționa și asupra faptului că “nu poate executa prescripția de modificare a denumirii de întreprindere din motivul că conform prevederilor art. 17 și art. 49, alin. (1) din Legea privind societățile cu răspundere limitată, actul de constituire al societății poate fi modificat numai prin hotărârea adunării generale a asociaților, iar decizia de înregistrare poate fi contestată în instanța de judecată și anulată de instanță”.

Nu au fost auzite nici argumentele companiei Moldova Zahăr, care atenționa ca prin anularea înregistrării de fapt se aplică „măsuri discriminatorii ce ar putea împiedica dirijarea, operarea, întreținerea, folosirea, fructificarea, achiziționarea, extinderea sau dispunerea investițiilor”.

În plus au fost ignorate și argumentele Moldova Zahar precum că sub denumirea sa și marca ”Moș Zaharia”, în mod exclusiv, comercializează numai zahăr de producție autohtonă, respectiv nu au fost admise careva practici de inducere în eroare a consumatorilor, susținând că informațiile prezentate de concurenții de la Südzucker Moldova sunt de pe un site din Moldova. De notat că cel mai mare distribuitor de zahăr de import este chiar Südzucker Moldova.

În consecință, Consiliul Concurenței a decis că la înregistrarea denumirii întreprinderii Moldova Zahăr SRL, CÎS a încălcat legislația privind concurența, conform căruia autoritățile administrației publice nu au dreptul să stabilească alte condiții discriminatorii sau de privilegiere pentru activitatea unor agenți economici.

Decizia semnifcă dizolvarea companiei Moldova Zahăr

Wojciech Kolignan, director general Moldova Zahar SRL, susține că această concluzie a Consiliului Concurenței este pe cât de neargumentată, pe atât de pretențioasă și a acuzat această autoritate că acționează de fapt „în interesele companiei Südzucker Moldova SA, încalcă prevederile art. 12 din Legea concurenței și prin decizia sa oferă condiții de monopol pentru utilizarea cuvântului ”Moldova” în denumirea companiei ÎM Südzucker Moldova SA”.

„În acest sens, în mod special atragem atenția asupra faptului că în denumirea companiei ÎM Südzucker Moldova SA, de asemenea se conține sintagma „Moldova”. Din decizia Consiliului Concurenței rezultă că numai ÎM Südzucker Moldova SA are dreptul să utilizeze cuvântul ”Moldova” în denumirea sa, pe când altor agenți economici acest lucru nu li se permite”, a precizat managerul.

Totodată el a spus că firma s-a adresat în instanță și a constestat decizia Consiliului Concurenței.

Efectele menținerii acestei decizii ar putea fi catastrofale pentru compania Moldova Zahăr, deoarece anularea actului de înregistrare а persoanei juridice duce inevitabil lа dizolvarea acesteia.

În acest sens, Agenția Servicii Publice (ASP), care a preluat Camera Înregistrării de Stat și funcțiile acestei instituții, a solicitat Curții de Apel Chișinău anularea deciziei Consiliului Concurenței, invocând anume "iminența unui prejudiciu ireversibil".

Solicitarea a fost admisă și instanța a decis pe 5 octombrie 2017 să impună, ca măsură asiguratorie, suspendarea executării actului Consiliului Concurenței, pentru a evita "рrоvосаrеа consecințelor iremediabile și а prejudiciului irераrаbil prin efectele actului administrativ".

 „Este important să jucați după reguli și nu cu regulile”

În loc de concluzie aducem mesajul șefului Delegației Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola, adresat Consiliului Concurenței, în martie 2017, cu prilejul a 10 ani de activitate a instituției în care acesta  recomanda conducerii să joace după reguli și nu cu regulile.

„Este important să continuați să dezvoltați capacitățile instituționale ale Consiliului Concurenței, să contribuiți la eficientizarea colaborării cu alte instituții naționale, în special în domeniul investițiilor publice, sistemului financiar, energetic și al combaterii corupției, acestea sunt sectoarele unde este nevoie de mai multă transparență și voi puteți într-adevăr să interveniți în calitate de regulator independent. Cred că este important să lucrați împreună și să identificați soluții pentru a juca după reguli, nu cu regulile”, declara Pirkka Tapiola.

***