Cum socialistul Tîrdea a scăldat Parlamentul cu date false și irelevante pentru a argumenta moțiunea [SONDAJ]

shadow
Vineri, 15.11.2019 06:05   11549
Politica de la Chișinău intră din nou în zona turbulențelor: la doar 5 luni de la investire, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis pe 12 noiembrie, în rezultatul unei moțiuni de cenzură înaintată de PSRM și susținută cu voturile a 63 de deputați socialiști şi democraţi.

Deși subiectul declarat al moțiunii a fost legat de proiectul de lege asumat de premier privind modalitatea de alegere a Procurorului General, unii deputați socialiști au turnat în capul foștilor aliați toate păcatele legate de situația social-economică în Republica Moldova  folosindu-le ca argumente pentru moțiunea sus-numită.

Țîrdea atribuie Guvernului Sandu proiecte votate și de socialiști

Analiza discursului de la tribuna Parlamentului a deputatului socialist Bogdan Țîrdea arată că argumentele acestora sunt susținute în mare parte de cifre manipulatorii, irelevante sau prezentate într-un cadru de timp când Guvernul pur și simplu nu putea să influențeze indicatorii vizați.

Mai mult decât atât! Țîrdea atribuie păcate Guvernului pe măsuri care au fost votate în Parlament inclusiv de fracțiunea socialiștilor.

Chiar în prima frază din textul moțiunii de cenzură, socialiştii afirmă că în loc să schimbe direcția greșită spre care merge țara, „actualul guvern a devenit un cabinet, care prin inacțiunea sa pe diferite direcții de activitate social-economică dăunează intereselor actualei generații și viitoarelor generații de cetățeni”.

Chiar și așa, unii deputați socialiști au părut a fi luați prin surprindere de dimensiunea socială a moțiunii, deşi pentru ea a semnat toată fracțiunea. De exemplu, după ce premierul Maia Sandu a prezentat în discursul din Parlament pachetul social prevăzut în proiectul de buget pentru anul viitor, deputatul Vasile Bolea a ținut să precizeze că moțiunea se bazează pe asumarea de răspundere pe subiectul Legii Procuraturii, iar „toate cele menționate în domeniul social, nimeni nu le-a refuzat și au fost mereu susținute de PSRM prin vot”.

Fals și dribling de logică economică pe situația din agricultură

Revenind la discursul lui Bogdan Țîrdea (tirajat de presa afiliată socialiștilor), acesta a spus despre Ministerul Agriculturii că „s-ar face vinovat, că multă producție agricolă a rămas anul acesta pe câmpuri” (probabil că a rămas cu impresia când merele putrezeau în livezi în timpul guvernării PDM n.a.), deoarece „nu era piață de desfacere, iar deși în iulie grindina a distrus 90% roada în nord şi sud, Ministerul nu a dat un leu, nu a trimis un funcţionar la acești fermieri necăjiţi”.

În consecință, constată deputatul, în iulie-august „preţurile la legume şi fructe au crescut cu 20-30%, inclusiv roşii – cu 80%, cartofi – cu 30-60%, fructe – cu 20-30%”.

În cazul acestor acuze aduse Ministerului Agriculturii, există cel puțin 3 semne de întrebare:

1. În primul rând, dacă ar fi adevărate cele relatate mai sus, logica economică elementară spune că legătura descrisă ar trebui să fie inversă de fapt. Or, faptul când agricultorii nu își pot vinde producția este o stare de supraproducție pe piață, iar prețurile ar trebui, dimpotrivă, să scadă și nu să crească, cum s-a întâmplat în lunile iulie și august.

2. Nu există nici un suport probator că grindina ar fi distrus anul acesta 90% din roada de la nord și sud. De altfel, asta este un fals evident, având în vedere că datele BNS pentru perioada ianuarie-septembrie indică asupra unei creșteri a producției vegetale de 7,4% (în prețuri comparabile).

3. Cât privește evoluția prețurilor, este greu de imaginat cum un guvern instaurat la mijlocul lunii iunie ar putea să influențeze prețurile la fructe și legume din următoarele 2 luni. Mai ales că statul nu poate interveni direct în reglementarea prețurilor la fructe și legume, ci prin soluții soft care necesită timp de a fi implementate.

De exemplu, despre cartofii scumpi a fost relatat anterior și de Mold-street.com, și, după cum a constatat Consiliul Concurenţei, subiectul este unul mult mai complex şi dependent de importuri.

Advertisement



Prezentare de cifre, care obiectiv nu puteau fi influențate de Guvern

Printre obiecțiile adresate Ministerului Economiei se numără și faptul că:

  • din mai, scad continuu exporturile în UE – în medie cu 7,5%, iar în august cu 13%!
  • în iunie-august, volumul mărfurilor transportate scădea lunar cu 10%! E un indicator clar al stagnării în sfera producţiei – nu ai ce transporta!
  • stagnează investițiile străine directe sau nu e aşa?

Iarăși, este neclar ce numere de magie în materie de politici trebuia să facă ministerul dat cu noua conducere venită la mijlocul lunii iunie ca să elaboreze și să implementeze politici, care deja să își facă efectul în următoarele 2 luni.

La fel de neclar este de ce în materie de exporturi au fost alese anume cele orientate în UE, care este adevărat, în acest orizont de timp au scăzut, dar nu continuu (în iulie au crescut), dar cele către alte state decât UE și CSI, unde în lunile iulie și august au fost înregistrate creșteri de 23,8 și, respectiv, 42,2%.

Socialiștii nu menționează nici despre piețele tradiționale din est, cu care președintele Dodon se laudă de 3 ani de mandat că a deblocat exporturile în Rusia. Asta chiar dacă cota Rusiei în total exporturi scade de la un an la altul. De exemplu, în lunile iulie și august, exportul către statele CSI au scăzut de asemenea cu 17,3% și, respectiv, 10,6%.

Revenind la piața UE, Guvernul Sandu a reușit în mandatul de 5 luni să contribuie la facilitarea exporturilor către UE prin mărirea cotelor de export la produse agroalimentare către UE fără taxe vamale:

  • la struguri, de la 10 mii de tone la 20 de mii de tone,
  • la prune, de la 10 mii de tone la 15 mii de tone și
  • adițional, a fost obținută o cotă de 1.000 de tone la cireșe.

Datele pe exporturi arată că, anume în cazul strugurilor de masă și prunelor, s-a ajuns la limitele în care e nevoie de a mări volumele exportate fără de taxe vamale. Noile cote vor intra în vigoare după ratificarea lor de UE în anul 2020. Cât privește stagnarea investițiilor străine directe, afirmația este una din zona speculațiilor, întrucât statistica balanței de plăți externe pentru al 3-lea trimestru încă nu este disponibilă. 

În încercarea de a găsi declin în statistici, socialiștii, prin deputatul Țîrdea, afirmă că scăderea mărfurilor transportate din vara acestui an arată „un indicator clar al stagnării în sfera producției”.

Doar că nu este clar de ce aceștia fac concluzii indirecte și nu prezintă direct statisticile din sfera producției. Iar explicația este foarte simplă, în lunile iulie și august producția industrială, ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, s-a majorat cu 4,3 și, respectiv, 1,5%.

Ţîrdea face praf chiar și din proiectele susținute de socialiști

Poziția socialiștilor și a deputatului Țîrdea în particular devine de-a dreptul anecdotică, atunci când acuză Ministerul Finanțelor că „n-a fost în stare sa negocieze un program cu FMI în interesele tarii, a acceptat creșterea de impozite și TVA, reducerea programelor sociale”.

Or, toate aceste măsuri au fost adoptate și de Parlament, inclusiv cu voturile deputaților PSRM. Mai mult decât atât, deputatul Țîrdea personal justifica în cadrul unei emisiuni revenirea de la 10 la 20% a TVA pentru HoReCa, afirmând că „bogații trebuie să se împartă cu ce au în exces”.

Nu sunt clare nici acuzele de reducere a programelor sociale atâta timp cât, după cum a prezentat premierul în Parlament, pentru anul 2020 în proiectul bugetului elaborat de actualul Guvern și întitulat convențional Bugetul Solidarității sunt incluse mai multe măsuri cu caracter social cum ar fi:

• creșterea salariilor bugetarilor cu 10% și corectarea legii salarizării, pentru a oferi creșteri mai mari de 10%, unele – până la 30%, pentru anumite categorii de angajați: învățători, educatori, asistenți de educatori, bucătari, lucrători sociali, bibliotecari, directori de instituții educaționale și pompieri;

• creșterea ajutorului pentru perioada rece a anului, de la 350 la 500 lei pe lună, și extinderea programului pentru că de acesta să beneficieze 200.000 de familii;

• un program nou 
 „Ajutor la Contor” de susținere a pensionarilor cu venituri mici pentru plata energiei electrice. Pensionarii care primesc mai puțin de 1.500 de lei pe lună urmau a primi lunar, pe durata întregului an, câte 50 lei pentru plata energiei electrice;

• creșterea sprijinului pentru participanții la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova și participanții la acțiunile de luptă din Afganistan, de la 100 la 300 de lei, pentru mai mult de 26.000 de persoane;

• majorarea alocației pentru persoanele cu dizabilități severe, accentuate și medii cu 40%;

• extinderea dreptului la alocații lunare de stat tuturor victimelor reabilitate ale represiunilor politice, cetățeni ai RM, indiferent de faptul dacă sunt sau nu beneficiari de pensii sau alocații în sistemul național.

• accelerarea recalculării pensiilor tuturor persoanelor care au muncit după atingerea limitei de vârstă prin comprimarea perioadelor de recalculare de la anul 2027 la 2024 etc.

Totodată, o parte din propunerile sociale, pentru care Guvernul a găsit acoperire financiară și au fost incluse în buget, aparțin chiar socialiștilor sau președintelui, după cum a declarat deputatul socialist Oleg Lipski.

Socialiștii în contradicţie cu propria ideologie

Cu referire la Ministerul Finanțelor, în discursul citit de Bogdan Țîrdea se mai menționează că Guvernul ar „propune de a mai majora impozitele pe salarii, ce va lovi dur în cetățenii săraci!”.

În fapt, socialiștii au în vedere o idee lansată în spațiul public de către premierul Maia Sandu privind examinarea posibilității de a reveni la impozitarea progresivă, însă la începutul lunii octombrie ex-ministra Finanțelor, Natalia Gavriliță, a spus clar că Guvernul nu mai ia în calcul majorări la ratele de impozitare pentru anul viitor, respectiv acest subiect de mai mult timp nu este de actualitate.

În general, opoziția socialiștilor față de impozitarea progresivă este oarecum stranie, dacă gândim strict ideologic. Or, acest format de impozitare este cel mai frecvent promovat anume de partidele cu doctrină de stânga cum e PSRM, iar faptul că așa tip de impozitare ar lovi în veniturile oamenilor cu venituri mici este cel puțin discutabil.

Această afirmație a socialiștilor ar putea veni și reieșind din opoziția vehementă a fostului consilier prezidențial, Ion Chicu, care afirma că „abonații la FMI” „ar trebui să se ducă mai întâi în colectivele de pedagogi, medici, oameni de cultură, întreprinderi etc. și să le explice  de ce, începând de la un salariu de circa 4 mii de lei, guvernul îi consideră bogătani și vrea sa-i impoziteze cu 18% și nu cu 12%, ca acum”.

Ea este, însă, din domeniul presupunerilor atât timp cât Guvernul nu a prezentat niciodată care ar fi pragurile de impozitare în cazul impozitării progresive.

În concluzie, argumentele socio-economice aduse de socialiști în susținerea moțiunii de cenzură sunt vagi, irelevante și manipulatorii, iar demiterea Guvernului Sandu pare din acest punct de vedere o decizie politică acoperită doar de fațadă cu o ploaie de indicatori falși, pentru a da societății senzația de stagnare sau înrăutățire a lucrurilor și a scăpa astfel de aliații nedoriți. Or, la război toate metodele sunt bune, spune o vorbă veche.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati