Potrivit autorilor, având în vedere deficitul de investiții, guvernele moldovenești au prioritizat în mod tradițional politicile pro-business și au marginalizat alte obiective importante legate de dezvoltarea durabilă.

Poltici economice înguste

"Ca urmare a acestei abordări înguste a politicilor economice, Moldova a rămas la fel în deficit acut de investiții, și cu un cadru instituțional slab care ține de protecția mediului, drepturilor angajaților și spălarea banilor. Guvernul nu ar trebui să atragă investiții cu orice preț (de exemplu, prin acordarea cetățeniei către investitori fără filtre adecvate, prin amnistii de capital și fiscale, prin slăbirea cadrului regulator și a instituțiilor de protecție a muncii sau a mediului)", susțin experții.

În opinia lor, Moldova are nevoie de o politică economică echilibrată care să stimuleze prin toate mijloacele posibile (fiscale, de reglementare, financiare) investițiile care să contribuie la dezvoltarea durabilă pe termen lung a țării.

"Astfel de investiții ar îndeplini concomitent următoarele 5 criterii: (i) generează o valoare adăugată ridicată; (ii) sunt orientate către export; (iii) crează locuri de muncă decente; (iv) pun în aplicare tehnologii ecologice și contribuie la decuplarea activității economice de la utilizarea resurselor naturale; și (v) respectă cele mai înalte standarde de transparență și integritate a proprietarilor investiției", se arată în raport.

Activitatea investițională privată de scurtă durată

În același timp în studiu se constată că după un recul de câțiva ani, activitatea investițională privată a revenit pe creștere în anul 2018, însă cu ritmuri foarte lente.

Astfel din 2014 până în 2017 investițiile private au fost în continuă scădere, iar în 2017 comparativ cu 2013, s-a atestat o reducere cu 24,4%. În 2018, datorită sporirii cererii interne și relansării procesului de creditare bancară, investițiile private au crescut, însă foarte lent (cu 2,1%).

În primul trimestru al anului 2019 investițiile private au crescut mai rapid, cu 18,7% față de anul precedent.

Potrivit Expert-Grup, această majorare s-a datorat, în mare parte, reducerii în ultimul trimestru al anului 2018 a ratei contribuțiilor sociale ce-i revin angajatorului - de la 23% la 18% (efectul modificării ratei contribuțiilor sociale plătite de patron se răsfrânge asupra investițiilor private cu o întârziere de un trimestru).

Totodată centrul prognozează că, pe parcursul anului 2019, se va menține o dinamică investițională intensă, datorată propagării efectelor asociate reducerii ratei contribuțiilor sociale.

Totuși, în a doua jumătate a anului 2019, o abordare fiscal-bugetară mai dură va cauza reducerea semnificativă a investițiilor finanțate de stat, care începând cu 2017 au avut o dinamică ascendentă.