Doi viceguvernatori ai Băncii Naționale ar putea fi demiși

shadow
Duminică, 13.10.2019 23:54   5114
Aureliu Cincilei și Ion Sturzu, viceguvernatori ai Băncii Naționale a Moldovei, ar putea fi revocați din funcții în următoarele zile. Motivul ar fi că au activat în perioada când a avut loc frauda bancară și nu au luat măsurile necesare pentru a o preveni și investiga.

UPDATE: 8.40 Recomandarea de revocare din funcție a celor doi bancheri este inclusă în proiectul de hotărâre cu privire la Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare.

BNM a dus „o politică dubioasă în raport cu Banca de Economii”

În document nu este specificat care ar fi vina sau rolul celor doi viceguvernatori în devalizarea sistemului bancar, dar se menționează faptul că Banca Națională a Moldovei (condusă în perioada noiembrie 2009-aprilie 2016 de Dorin Drăguţanu) a dus „o politică dubioasă în raport cu Banca de Economii”.

„Comisia consideră că Banca Naţională a avut un rol special şi important în crearea unei panici artificiale în jurul Băncii de Economii în contextul evenimentelor din anii 2013-2014”, se precizează în document. 

De notat că cei doi bancheri au fost numiţi viceguvernatori pe 12 iulie 2013, când situaţia de la BEM deja era una extrem de gravă şi, practic, era decisă acceptarea de către Guvern a cedării pachetului majoritar de la această instituţie financiară. Ca urmare, controlul asupra BEM a trecut atunci la afaceristul Ilan Şor.

Totuşi, ei erau în funcţie exact în perioada când s-a ajuns la punctul culminant în frauda bancară, adică în 2014 şi în special la finele anului.

Alexandru Slusari, preşedintele Comisiei de anchetă, a declarat pentru Mold-Street.com că pentru cele ce s-au întâmplat în sistemul bancar în perioada 7-27 noiembrie 2014, „toată conducerea BNM poartă răspundere”. 

Cine le poate lua locul

Deputatul socialist Vladimir Golovatiuc, membru al Comisiei de anchetă şi unul dintre potenţialii noi viceguvernatori, a precizat pentru Mold-Street.com că cei doi viceguvernatori au fost responsabili de supravegherea bancară în acea perioadă.

El, însă, nu a comentat informaţia privind posibila numire a sa în funcţia de viceguvernator. 

Vladimir Golovatiuc, este deputat socialist, iar anterior a lucrat la BNM.

Advertisement

Al doilea candidat la funcţia de viceguvernator ar putea să fie din partea Blocului ACUM. Aici, însă, lucrurile nu sunt tocmai clare şi nu există deocamdată nici o candidatură.

Am încercat să obţinem un comentariu și de la viceguvernatorul Ion Sturzu, dar el nu a răspuns. 

Se clatină fotoliul lui Armaşu?

De altfel, în ultimele săptămâni se vehicula şi despre o posibilă revocare din funcţia de guvernator și a lui Octavian Armaşu, fost ministru al Finanțelor, dar aici se opune Fondul Monetar Internaţional, pentru a menţine independenţa BNM.

În consecinţă, o decizie în acest sens a fost amânată. În plus, Armaşu nu era în funcţie când s-a produs furtul miliardului.

Surse din cadrul coaliţiei de la guvernare spun că, deocamdată, funcţia de guvernator nu este obiect de negocieri şi nu va fi pusă pe agendă Parlamentului.

Viceguvernatorul care ţine trei milioane de lei numerar

Aureliu Cincilei a fost numit viceguvernator și membru al Consiliului de administraţie (actual Comitetul executiv) al Băncii Naționale pe 12 iulie 2013. 

La data numirii în funcție, Aureliu Cincilei avea peste 22 ani experiență în sectorul economic și bancar. Înainte de a deveni viceguvernator al BNM, a ocupat funcția de președinte al EuroCreditBank timp de 9 ani (2004-2013).

Din octombrie 2016 şi până în decembrie 2018 a fost suspendat din funcția de viceguvernator și desemnat ca președinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank, după ce la această bancă s-au constatat activități concertate a unui grup de persoane (afiliate lui Veaceslav Platon) ce dețineau o cotă de 63,89% din capitalul social al băncii, fără permisiunea BNM.

El de fapt a pregătit spre vânzare acest pachet, preluat în martie 2019, de bulgarii de la Doverie Holding.

Soţia sa, Ruxanda Glavan, a fost ministru al Sănătăţii (2015-2017), iar acum e deputat ales pe listele Partidului Democrat, fapt ce nu contribuie la încrederea în viceguvernator din partea actualei coaliţii de guvernare.

Curios este că în declaraţia de avere depusă la CEC, Ruxanda Glavan declară că împreună cu soţul au în numerar circa 3 milioane de lei, în timp ce pe conturile bancare se adună circa un milion de lei. 

De la Curtea de Conturi la BNM

Al doilea, viceguvernator Ion Sturzu, a fost numit viceguvernator, membru al Consiliului de administraţie (actual Comitetul executiv) al BNM, la fel pe 12 iulie 2013. 

El avea peste 26 de ani de experiență în sectorul economic și financiar, fiind șef al Direcției impozite indirecte, apoi șef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, iar în anul 2008 a ocupat o scurtă perioadă funcția de vice-ministru al finanțelor. A lucrat şi pentru Banca Mondială timp de 5 ani. 

Înainte de a deveni viceguvernator al BNM, a ocupat funcția de membru al Curții de Conturi a Republicii Moldova (2011-2013). Unul dintre rapoartele Curţii de Conturi din acea perioadă, prezentat în februarie 2012, a fost dedicat Băncii de Economii, respectiv el era la curent cu anumite fenomene ce aveau loc la această instituţie. 

Potrivit unor surse, Sturzu a devenit responsabil de domeniul supraveghere bancară abia în decembrie 2014, până atunci de acest sector fiind responsabilă Emma Tăbârţă, demisă în aprilie 2015, anume pentru că ar fi admis o astfel de fraudă.

Menţionăm că mandatul celor doi viceguvernatori expiră peste nouă luni. Cum vor contribui aceste mutări la schimbarea situaţiei din sistemul bancar şi mai ales cum pot contribui la recuperarea miliardului se va vedea mai târziu.

Conform Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, instituţia este condusă de un Comitet executiv format din 5 membri și de un Consiliu de supraveghere format din 7 membri.

Pentru încălcări BNM sancționa bancherii doar cu avertismente

Și încă ceva. Comisia de anchetă constată în document că BNM, ca supraveghetor al stabilității din sistemul bancar dispunea de suficiente pârghii pentru a preveni anumite fenomene sau acțiuni dăunătoare băncilor, doar că le aplica foarte selectiv.

În acest sens este elocvent cazul lui Grigore Gacikevici, președintele Băncii de Economii în anii 2004 - august 2012. Acesta, în anii 2009-2012, a fost sancționat de 5 ori de BNM cu „avertisment” (sic!), pentru nereguli serioase, pentru care puteau fi aplicate sancţiuni mult mai dure, precum amenda sau suspendarea din funcţie.

Mai adăugăm că Procuratura Anticorupţie a înaintat în instanţă mai multe dosare contra lui Gacikevici şi altor persoane din conducerea BEM din acea perioadă, pentru că în perioada 2009-2012 au acordat credite neperformante sau neacoperite cu gaj la 17 persoane juridice, în valoarea de 1,04 miliarde de lei confirmată de bancă.

Deşi procesul se desfăşoară de trei ani şi ceva, nu s-a ajuns încă la o condamnare în prima instanţă şi recuperarea măcar a unei părţi din prejudiciul provocat.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati