Creșterea salariilor nu a dus și la o majorare a productivității muncii, constată BNM

shadow
Joi, 08.08.2019 09:33   958
În trimestrul I al 2019, fondul de salarizare pe economie a crescut cu 22,6%, iar în termeni reali, luând în calcul și indicele prețurilor de consum, acesta s-a majorat cu 19,6% comparativ cu perioada similară a anului 2018, datorită contribuției pozitive atât din partea fondului de remunerare din sectorul real, cât și din sectorul bugetar, constată Banca Națională a Moldovei.

Potrivit BNM, în trimestrul I 2019, numarul de salariați pe economie a fost superior celui din perioada corespunzatoare a anului 2018, în urma evoluțiilor din ambele sectoare ale economiei.

Salariul crește, productivitatea muncii scade

Astfel numărul mediu de salariați la nivelul economiei naționale a fost cu 4,6% superior celui din ianuarie-martie 2018, continuând astfel tendința de creștere a numarului de salariații din ultimul an. 

Potrivit BNM, dinamica pozitivă a numărului mediu de salariați din sectorul real a contribuit cu 4,2 p.p., iar cea din sectorul bugetar cu 0,4 p.p. la evoluția totală.

Pe de altă parte Banca Națională constată că în pofida creșterii salariilor și în trimestrul I al 2019, rata anuală a productivității muncii, iar această tendință se menține deja de trei trimestre.

Astfel în primul trimestru al acestui an productivitatea muncii în sectorul industrial s-a diminuat cu 2,2%. În același timp, dinamica anuală a salariului mediu real la nivelul sectorului industrial s-a majorat cu 7,1%.  

Totodată BNM observă că ritmul anual de creștere a costului unitar cu forța de muncă în industrie s-a diminuat cu circa 6,1 p.p., pâna la 9,5%.

Întreprinderile de stat au o productivitate de 80% mai redusă

Motivele unei astfel de evoluţii nu sunt dezvăluite, dar un studiu recent al Băncii Mondiale arăta că productivitatea muncii în Moldova crește lent, iar în cadrul companiilor stagnează în special din cauza numărului mare de întreprinderi în proprietatea statului cu o productivitate mai joasă, comparativ cu companiile cu capital străin.

Mai mult! Investigarea tendințelor în domeniul productivității din perspectiva ofertei relevă faptul că, deși forța de muncă migrează din agricultură spre activități cu o productivitate mai înaltă, creșterea productivității în cadrul sectoarelor este redusă, iar productivitatea la nivel de companie asociată de regulă cu inovații nu se ameliorează.

Advertisement

"O cauză principală constă în faptul că pentru nivelul de venituri colectate, prezența statului în economie este neobișnuit de mare în Moldova și întreprinderile în proprietatea statului (IPS) încă domină mai multe sectoare. IPS manifestă nivele de productivitate și creștere cu mult mai joase decât omologii lor care nu sunt în proprietatea statului și IPS sunt prezente în cel puțin 19 sectoare din 303.

Mai mult ca atât, această prezență mare a statului în economie distorsionează un volum mare de resurse din sectorul privat care în caz contrar ar putea fi direcționate spre investiții private care sporesc productivitatea", susţin experţii Băncii Mondiale.

Potrivit lor, companiile străine au nivele de productivitate cu 80% mai mari decât IPS însă reprezintă o proporție mult mai mică.

Din cauza productivităţii joase, Moldova nu poate concura

Din cauza productivității reduse a companiilor, Moldova este mai puțin capabilă să concureze pe piețele globale și, prin urmare, deși comerțul ocupă o cotă substanțială din PIB, exporturile țării cresc mai încet decât în alte țări ale Europei de Est, se arată în studiul Băncii Mondiale.

În aceste condiţii concurența poate fi un motor puternic al creșterii productivității, însă doar 41% din piețele de producție sunt realmente competitive – sunt monopoluri sau monopoluri de grup.

"Companiile de pe piețele cu o intensitate mai joasă de concurență au o creștere mai înceată a productivității, dacă alți factori rămân neschimbați. Cu alte cuvinte, companiile din industriile caracterizate de o concurență joasă dispun de stimulente limitate pentru inovare, utilizarea mai eficientă a resurselor sau căutarea unor piețe noi de export", afirmă experţii.

Politici fiscale descurajante

Un alt factor sunt politicile fiscale, care au creat facilități care descurajează creșterea productivității în două modalități.

"În primul rând, sistemul fiscal per ansamblu, deși capabil să mobilizeze resurse substanțiale necesare pentru susținerea per ansamblu a veniturilor colectate, este ostil ocupării forței de muncă și acumulării de capital cu impozite mari pe veniturile salariale (inclusiv contribuțiile pentru asigurări de sănătate și sociale), ceea ce reduce stimulentele angajatorilor de a crea locuri de muncă.

Cu toate acestea, reducerea poverii impozitelor pe veniturile salariale ar necesita găsirea surselor alternative de venit și, prin urmare, ar trebui să fie acompaniate de o revizuire sistematică a întregului sistem fiscal. În același timp, impozitele reduse pe consum descurajează crearea de economii.

În al doilea rând, sistemul prost elaborat de facilități fiscale subminează creșterea productivității în mai multe moduri. Aceste stimulente sunt costisitoare și impactul lor nu este monitorizat în materie de atingere a anumitor obiective. În consecință, unele cheltuieli asociate se pierd. Mai mult ca atât, veniturile fiscale astfel ratate urmează a fi compensate în alt mod.

Pentru că Moldova are diverse facilități fiscale pentru o mulțime de scopuri, resursele sunt dirijate în direcții disparate cu o coerență strategică nu prea perceptibilă. În cele din urmă, o porțiune de facilitați fiscale fac parte din ajutorul de stat acordat pentru IPS cu nivelul lor mai redus de productivitate. Aceasta menține unele companii neproductive pe piață, care în caz contrar ar ieși de pe piață, și acordă altor IPS un avantaj competitiv față de omologii lor privați mai productivi", se mai arată în studiu.



Oportunitati