„În lipsa unui guvern responsabil, credibil în ochii partenerilor de dezvoltare, care să poată restabili finanțarea externă, există pericolul ca în a doua jumătate a anului, mai multe cheltuieli, inclusiv plăți către populație, să nu fie făcute”, se arată în nota blocului ACUM.

În consecință formațiunea constată că „dacă nu sunt rezolvate problemele de finanțare existente în momentul de față, guvernul va trebui să aplice măsuri de corectare bugetară în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de lei prin colectări adiționale de impozite și taxe sau prin reducerea cheltuielilor”.

ACUM: Bugetul pentru 2019 este nerealist

Potrivit notei, bugetul este nerealist din câteva motive:
1. La momentul întocmirii bugetului, veniturile au fost supraestimate cu aproximativ 2,5 miliarde de lei.
2. Cheltuieli de circa 2 miliarde de lei, pentru a finanța angajamentele făcute în campanie (electorală), nu au acoperire bugetară. În special angajamentele de majorare a salariilor nu au acoperire financiară pentru toate 12 luni.
3. O mare parte a deficitului bugetar de 5,6 miliarde de lei ar urma să fie acoperită din asistența externă, care însă rămâne suspendată.

Aceste concluzii generează motive serioase de îngrijorare, în condițiile actualei crize politice. Dar pe cât de fundamentate sunt estimările formațiunilor de opoziție, în condițiile în care datele oficiale arată o situație financiară temperată?

Rapoartele Ministerului Finanțelor și ale structurilor subordonate - Fiscul și Vama - pentru primele 2-3 luni ale anului curent nu arată nici creșteri fulminante, dar nici scăderi, mai ales dramatice ale veniturilor publice în raport cu situația din 2018. 

Riscul de a rămâne fără asistență externă

Totuși există câteva riscuri. Unul dintre riscurile ce nu pot fi neglijate și care este reflectat în nota opoziției ține de asistență externă. Nu este ceva nou și el a planat asupra bugetului moldovenesc și în anul 2018, când deficitul bugetar a fost setat la nivelul de 4,7 miliarde de lei, care la fel urma să fie acoperit în mare parte din surse externe.

Rezultatul a fost că în 2018 deficitul bugetar a fost în realitate de aproape trei ori mai mic decât s-a planificat – circa 1,6 miliarde de lei, anume din cauză că Republica Moldova nu a primit toată asistența financiară externă planificată.

Real însă, conform datelor Ministerului Finanțelor, în 2018 Guvernul Republicii Moldova a primit o asistență externă de 320 milioane de dolari, cu circa 275 milioane de dolari mai puțin, decât a așteptat.

Grafică Mold-Street.com în baza informațiilor Ministerului Finanțelor.

Şi în 2019 Guvernul a planificat obținerea unui suport financiar extern major – circa 490 milioane de dolari – care însă este cu aproape 100 de milioane de dolari mai mic decât s-a planificat în 2018 (596,4 milioane de dolari).

Ministerul Finanțelor notează că și anul trecut anumite structuri politice au bătut alarma privind aprobarea unui buget nerealist pentru 2018, în condițiile suspendării parțiale a finanțării externe pentru Republica Moldova.

Dependenta de finanțarea externă nu mai este totală

„Este cert faptul că finanțarea externă este importantă și uneori necesară pentru o economie, însă putem afirma cu certitudine faptul că Republica Moldova a depășit etapa în care se afla totalmente dependentă de această sursă de finanțare. La moment marea majoritate a cheltuielilor este acoperită de către impozitele și taxele acumulate la buget, ceea ce este și firesc”, se arată într-un răspuns pentru Mold-Street.com dat de Ministerul Finanțelor.

Totodată instituția susține că estimările veniturilor și în 2018 și în acest an sunt prudențiale și nu se poate de vorbit despre venituri supraestimate. În plus Ministerul Finanțelor infirmă suspendarea totală a finanțării.

„Există surse de finanțare externă de la partenerii de dezvoltare care la moment se derulează în regim normal. Cu toate acestea, depunem eforturile necesare pentru ca partenerii externi să aibă certitudinea că reformele pe care le-am asumat vor fi duse la bun sfârșit. Respectiv pe acest plan în anul 2019 nu vedem riscuri majore”, spune Ministerul Finanțelor.

Sursa: Ministerul Finanțelor.

Cel mai important risc 

Instituția a subliniat importanța formării unui nou Guvern, care să devină pe deplin funcțional, pentru a putea relua discuțiile cu partenerii externi, inclusiv la capitolul finanțare externă.

"Cel mai important risc asupra proceselor bugetar-fiscale pe care orice Minister de Finanțe nu și-l dorește materializat sunt incertitudinile și crizele politice”, se spune în răspunsul autorității.

Cu o astfel de evoluție este de acord și economistul Viorel Gârbu, care consideră că în lipsa unor derapaje „masive” din partea guvernării, după formarea noului guvern, Republica Moldova va avea posibilitatea restabilirii dialogului cu partenerii externi.

Pe de altă parte, el avertizează că „… deschiderea față de dialog din partea guvernării PDM este limitată, așa cum ne demonstrează experiența ultimilor ani. În cazul în care se va menține aceiași guvernare, avem riscul să nu realizăm succese mari în partea ce ține de restabilirea dialogului cu partenerii externi, în special cu UE”.

Totodată el respinge temerile privind eșuarea sistemului de plăți publice, în special în ce privește onorarea beneficiilor salariale și sociale. „În anul trecut finanțarea externă reflectată în Bugetul de Stat a fost de ordinul a 11% din cât a fost planificat inițial, dar colapsul nu a avut loc, cu atât mai puțin în anul curent, dacă nu intervin circumstanțe mai speciale”.

„Din punctul meu de vedere, mai corect este să vorbim despre stagnare și ani ratați pentru procesul de modernizare a țării”, a conchis Viorel Gârbu.

Astfel, avertismentul blocului de opoziție privind pericolul suspendării plăților salariale și a beneficiilor sociale în semestrul II al acestui an are sens, însă cu un mare „dacă” – dacă, din anumite motive, Parlamentul nu reușește cu formarea noului guvern și Republica Moldova intră într-o nouă criză politică, cu grave consecințe pentru economie.

De ce avem nevoie de asistența externă

Cel mai recent precedent a fost declanșat după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Pe fundalul furtului miliardului de dolari din sistemul bancar, deprecierii abrupte a monedei naționale și a unor tulburări politice fără sfârșit „între fapte și vorbe”, la mijlocul anului 2015 Republica Moldova a pierdut susținerea financiară externă. 

În consecință s-a înregistrat o sărăcire a populației, iar executivul a fost nevoit să suspende sau să reducă semnificativ finanțarea unor domenii precum reparația drumurilor sau subvențiile în agricultură, dar și să amâne unele majorări de plăți sociale.

În concluzie, în condițiile păstrării perspectivelor macroeconomice actuale, o intrare a statului în incapacitate de a face față plăților sociale este foarte puțin probabilă. În același timp, perpetuarea situației de a nu asimila asistența externă nici în acest an - scenariu foarte probabil în condițiile actuale - condamnă Republica Moldova la stagnare.

Or, cheltuielile bugetului public în Republica Moldova lasă puțin spațiu de manevră pentru investiții, fiind dominat de cheltuieli curente, iar doar atragerea fondurilor externe poate face posibilă orientarea mai multor bani pentru dezvoltare și crearea de valoare adăugată în economie.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.