Amendată, dar adoptată

shadow
Luni, 26.11.2018 06:42   2099
În ședința din 23 noiembrie 2018, Parlamentul a votat, în grabă mare, în lectură finală, proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care ar urma să fie aplicat de la 1 decembrie.

Proiectul înaintat de Guvern a fost completat cu o serie de amendamente din partea deputaților, dar și a unor instituții de stat, încât versiunea finală ce va apărea în Monitorul Oficial va arăta diferit de ceea ce și-au propus autorii.

Deputații salvatori! 

De exemplu Ştefan Creangă, președintele Comisiei economie, buget și finanțe a solicitat completarea proiectului la prevederile privind salariile angajaților Inspecției Financiare, care în urma "reformei" ar putea să primească venituri salariale cu peste 2.000 de lei mai mici decât în condițiile actuale. La fel a solicitat că și remunerarea conducerii Consiliului Concurenței să fie la nivelul șefilor Curții de Conturi.

Citiți și:

Reforma sistemului de salarizare: Despre ce a tăcut Guvernul, dar a spus ministrul Armașu

Deputatul neafiliat (fost liberal-democrat) Nicolae Juravschi s-a ridicat în apărarea custozilor de la muzee și a salvatorilor, pentru ca și aceștia să primească o remunerare echitabilă.

În schimb parlamentarul democrat Demian Caraseni a cerut ajustarea proiectului în partea ce se referă la salariile funcționarilor din administrația UTA Gagauzia, pentru că documentul nu ar reflecta statutul real al acestei unități teritorial-administrative, care a fost coborât la nivelul municipiului Bălți. Drept argument el a adus faptul că regiunea este condusă de un membru al Guvernului.

Alt deputat democrat, Sergiu Stati a sărit în apărarea angajaților de la Serviciul de Pază și Protecție de Stat, iar fostul comunist Alexandr Bannicov a propus ca remunerarea pretorilor și angajaților din preturile din Chișinău să corespundă cu nivelul celor ale unor angajați din municipiul Bălți.

Advertisement

În schimb speakerul Andrian Candu a cerut majorarea claselor de salarizare a consultanților principali și superiori din cadrul secretariatului Parlamentului.

Gardienii de la închisoare egalați cu agenții secreți

Deputații liberal-democrați Tudor Deliu și Vadim Pistrinciuc au propus un amendament astfel că pentru angajații de la penitenciare să fie stabilită aceeași clasă și coeficient de salarizare ca și în cazul angajaților de la SIS, CNA sau Inspectoratul general de poliție.

Cu o inițiativă similară, dar mult mai detaliată a venit și Ministerul Justiției. Totodată instituția a solicitat salarii adecvate și pentru alți angajați din sistemul judiciar.

De notat că pentru unii angajați din sectorul public însă clasa și coeficientul de salarizare au rămas confidențiale. E vorba de peste 20.000 de angajați, ceea ce generează multe semne de întrebare.

Prevederi anticonstituționale

În schimb Procuratura Generală a identificat unele erori în proiect și în plus a avertizat Guvernul și Parlamentul că în varianta propusă de autori proiectul ar fi supus riscului de a fi declarat anticonstituțional în partea ce ține de salariile din sistemul judiciar, în special fiind vorba de procurori și judecători.

O parte din judecători s-au arătat deja nemulțumiți că în urma reformei salariilor vor primi o remunerare mai mică și au început să depună și cereri de demisie.

Ministrul Finanțelor Octavian Armașu a susținut anterior că pentru angajații la care vor scădea veniturile salariale, sunt pregătite compensații.

De notat că șirul amendamentelor la proiectul de lege este foarte lung, fiind înșirat pe câteva sute de pagini. 

Miliarde pentru reformă 

Potrivit Ministerului Finanțelor sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar cuprinde principiile, regulile și procedurile de stabilire a drepturilor salariale în raport cu ierarhia funcțiilor din sectorul bugetar.

Caracterul unitar se va aplica tuturor categoriilor de angajați din sectorul bugetar, ar salariul va fi constituit din partea fixă și partea variabilă. Partea variabilă va depinde de performanțele angajatului și aspectele specifice ale muncii.

Proiectul instituie și Registrul funcțiilor din sectorul bugetar care va cuprinde 8 grupuri ocupaționale de activitate bugetară, codificate cu litere. Printre acestea sunt administrație publică, justiție, apărare națională, ordine publică și securitate a statului, învățământ și cercetare, cultură, tineret și sport, asistență socială și sănătate etc. Autoritatea responsabilă de gestionarea Registrului este Ministerul Finanțelor.

Una din garanțiile sociale ale noului sistem de salarizare vizează păstrarea venitului salarial total, în cazul în care conform noilor reguli de salarizare angajatului i se stabilește un salariu mai mic decât cel deținut anterior, susțin autorii

Valoarea minimă de referință pentru cea mai joasă clasă de salarizare se propune a fi stabilită la nivel de 1.500 lei pentru majoritatea categoriilor de angajați în sectorul bugetar, dar există excepții pentru angajații SIS, procurori și judecători.

Costul implementării proiectului în instituțiile finanțate din bugetul de stat și bugetele locale se estimează pe termen mediu (anii 2019-2021) este estimat la 3,95 miliarde lei.

Către anul 2021 se preconizează o creștere de circa 30% a salariului mediu lunar pentru angajații instituțiilor finanțate din bugetul de stat și de peste 55% - celor din bugetele locale.

Citiți și:

Cât va costa reforma salariilor și de unde va lua bani Guvernul



Oportunitati