Documentul, semnat de secretarul de stat Vitalie Iurcu, este datat cu 14 mai 2018, adică cu două luni înainte de inițiativa deputatului neafiliat Vladimir Cernat, votată fără mari discuții de deputații democrați și cei afiliați lor.

Magazine și baruri duty-free la bordul avioanelor

Documentul a fost republicat pe pagina MEI pe 6 februarie 2019, fapt ce confirmă suspiciunile că ministerul insistă asupra instituirii unei astfel de facilități.

Documentul este un aviz la proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al Republicii Moldova.

Acest proiect stă de aproape un an de zile pe lista de așteptare a Guvernului și prevede ajustarea și completarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale.

Printre modificările promovate de Ministerul Finanțelor și Vamă se numără "instituirea magazinului duty-free amplasat în port și la bordul navelor”, precum și prevederi în partea ce ține de reglementarea barului și restaurantul duty-free la bordul navelor.

La fel se propune acordarea dreptului pentru companii de a aduce utilaj necesar procesului de producere a mărfurilor pentru export, "în regim vamal de admitere temporară", fără plata taxelor de import și garanție financiară.

Ce se va întâmpla cu micul trafic de frontieră?

Ministerul Economiei a profitat de moment și a propus de a completa punctul 365 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale cu textul: "...iar produsele petroliere - în limitele capacității rezervorului mijlocului de transport cu care se traversează frontiera de stat", fapt ce deschide ușa pentru deschiderea de benzinării în vamă.

Mai jos este o copie scanată a avizului:

Vitalie Iurcu, care este și șeful Grupului de lucru pentru reglementarea activității de întreprinzător, care a discutat de câteva ori documentul, justifică propunerea prin faptul ea va putea contribui "la stimularea transporturilor transfrontaliere prin majorarea tranzitului prin Republica Moldova, inclusiv impulsionarea dezvoltării și facilitării comerțului în regiune".

Propunerea însă nu a fost acceptată de Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal, care s-au opus vehement, criticând inițiativa MEI.

"Modificarea respectivă va putea limita libera concurență și aduce prejudicii bugetului de stat. Se vor crea condiții favorabile pentru ca micul trafic de frontieră să se transforme într-un trafic mare cu produse petroliere", se precizează în sinteză la proiectul Ministerului Finanțelor.

Amendamentul lui Cernat

În situația când unei astfel de inițiative se opunea Ministerul Finanțelor, autorii au recurs la o stratagemă și au împins un proiect similar deputatului neafiliat Vladimir Cernat.

Acesta l-a propus sub formă de amendament la Codul Fiscal, prin care se oferă aceleași facilități, adică scutirea de la plata accizei și a TVA a trei tipuri de combustibil destinat avioanelor implicate în transportul internațional, dar și a benzinei și motorinei comercializate în zona de control vamal la ieșirea din țară.

Ţinând cont de faptul că această scutire de plata TVA și a accizei afectează veniturile bugetului de stat, era nevoie și de avizul Guvernului.

Or, Constituția prevede că „orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum și majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern”.

Guvernul e contra, dar a tăcut

Din documentele plasate pe pagina WEB a Parlamentului rezultă că avizul a fost unul negativ. „Completarea art.103 cu alin. (910), a art.124 cu alineatul 21 și abrogarea art. 125 alin 22 din Codul Fiscal nu se susține doar în partea ce ține de scutirea de TVA fără drept de deducere și acciză a produselor petroliere respective în zona de control vamal de la frontiera de stat și la posturile vamale interne de control”, se arată în avizul Guvernului.

Cu toate acestea, Comisia Economie, Buget și Finanțe a susținut amendamentul lui Cernat, excluzând din versiunea inițială doar poziția tarifară 271020900 - alte uleiuri. Așa că în ședința din 27 iulie 2018, ultima din sesiunea primăvară-vară, aceste completări alături de alte prevederi au fost votate la pachet de 55 de deputați din coaliția majoritară fără careva dezbateri.

De exemplu, raportul asupra proiectului, prezentat de Ştefan Creangă, președintele Comisiei Economie a durat doar 1-2 minute, deși documentul este unul voluminos. Acest lucru nu constituie o surpriză, deoarece foarte multe legi și amendamente au fost și sunt adoptate într-o astfel de manieră - multă viteză și puțină calitate. 

În plus, nici Guvernul nu a protestat. Unii miniștri sau secretari de stat, inclusiv responsabili pe economie și finanțe, nu doreau să comenteze, justificându-se că nu sunt ”în temă” sau pasând responsabilitatea în terenul deputaților. 

Bugetul lăsat fără venituri de milioane

Pe 24 august 2018, amendamentele lui Cernat au intrat în vigoare. Impactul acestor modificări asupra bugetului de stat și asupra pieței petroliere nu a fost încă evaluat, dar realizarea inițiativei ar fi putut duce la prejudicii de miliarde, despre care avertiza și Ministerul Finanțelor.

De exemplu reprezentanți ai companiilor petroliere au calculat că fără TVA și accize un litru de benzină va costa cu 7 lei mai ieftin, iar litrul de motorina cu aproape 5 lei. Astfel la comercializarea a o mie de litri de benzină fără TVA și accize pierderile bugetului vor fi de 7.000 de lei, iar la un milion de litri - de circa șapte milioane lei.

Datele ANRE arată că în medie la o stație de alimentare cu carburanți din Moldova se comercializează pe an peste o mie de tone de produse petroliere, sau aproape 1,3 milioane de litri. Astfel, dacă se vor deschide 10 benzinării pierderile bugetului ar putea fi de aproape 100 de milioane lei.

Vladimir Cernat nu a dorit să spună cine i-a propus să vină cu o astfel de inițiativă, susținând că ”astfel de prevederi sunt și în alte state”, însă n-a putut să-și amintească în care anume.

Visul lui Șor prinde contur?

„În linii generale multe din ele, din amendamentele care au fost, ele sunt practice la partenerii noștri de dezvoltare și ele real aduc plusvaloare la formarea prețurilor... În consultație cu dânșii am convenit că ar fi corect ca o așa regulă să fie și la noi. Asta dacă vorbim de amendamentul legat de combustibil că acolo sunt foarte multe”, a declarat parlamentarul.

Cât despre faptul că acestea deschid calea pentru inițiativa mai veche a lui Ilan Şor de a deschide benzinării în vamă și acest lucru figurează și în denunțul în care spune că a dat mită un milion de dolari lui Vlad Filat pentru aceasta, Cernat a susținut că nu ar avea nicio tangență și că toate acestea sunt o simplă coincidență.

Cernat neagă că ar fi făcut lobby pentru cineva și susține că modificarea este în folosul cetățenilor, care sunt afectați de costurile mari incluse în prețurile de la pompă la benzinăriile obișnuite.

Președintele Dodon și benzinăriile duty free

Mai adăugăm că legea a fost promulgată operativ de președintele Igor Dodon. În mod curios, la două săptămâni după ce și-a pus semnătura pe document, Dodon afirma deja că acesta „e un subiect foarte suspect pentru că ar da posibilitate de contrabandă”.

Ulterior purtătorul de cuvânt al președintelui, Maxim Lebedinschi, a declarat pentru ZDG că șeful statului va veni cu un alt proiect de lege prin care va solicita abrogarea legii care legalizează comerțul cu carburanți în regim duty-free.

Igor Dodon, însă, nu s-a ținut de cuvânt și n-a venit cu vreo contra-propunere, astfel încât modificările lui Cernat rămân în vigoare și pot fi aplicate în orice moment, chiar dacă unele autorități se vor opune.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.