Operațiunea „revoluția fiscală” va șterge 11 miliarde lei, datorii ale contribuabililor rău-platnici [SONDAJ]

shadow
Vineri, 27.07.2018 10:58   14436
Unul din elementele așa-zisei „revoluții fiscale” adoptate de Guvern și Parlament în regim de urgență (în doar două zile), practic fără discuții publice sau consultări cu partenerii sociali, este măsura de stimulare fiscală.

Aceasta prevede anularea majorărilor de întârziere și a amenzilor neachitate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondul asigurării obligatorii de asistență medicală, inclusiv cele incluse în evidența specială.

Condiția pentru a beneficia de această anulare este achitarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor plăți la buget până pe 20 decembrie 2018.

Ce presupune stimularea fiscală

Potrivit documentului promovat și adoptat de majoritatea parlamentară,

"Subiecți ai stimulării fiscale sunt contribuabilii, care au restanțe la amenzile aferente bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și la majorările de întârziere (penalitățile) calculate pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii, neachitate la data punerii în aplicare a prezentei legi, inclusiv amânate și eșalonate conform legislației în vigoare, reflectate în sistemul de evidență" al Fiscului, Vamei și Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), inclusiv în evidența specială.

Reforma a fost votată doar de deputații din fracțiunea PDM și Grupul Parlamentar Popular European. Ceilalți aleși au părăsit sala. Aceasta l-a determinat pe președintele Parlamentului Andrian Candu să declare că este obișnuit deja cu faptul că opoziția parlamentară și cea extraparlamentară „se opun reformelor” propuse de majoritatea parlamentară.

„Şi astăzi dragi cetățeni ei sunt împotriva unor legi care vin să aducă beneficii economice fiecărui cetățean din Republica Moldova. Unii vorbesc alții fac, unii vorbesc și critică... Nimic nu vor să treacă în acest Parlament. Succesul nostru e insuccesul lor. Vor pierde pentru că sunt cinici, sunt mincinoși și deloc, dar deloc nu se uită care este interesul cetățeanului”, a declarat Candu.

O ștergere a unor datorii cât 7% din PIB

Este dificil de înțeles cum cetățenii simpli vor avea de beneficiat în cazul stimulării fiscale, cu care se manipulează opinia publică.

Or, în realitate „stimularea fiscală” este o ștergere a datoriilor de zeci și sute de milioane lei, acumulate ani la rândul de unele companii, care în mare parte s-au ocupat cu scheme de evaziune fiscală.

Advertisement

Totodată această stimulare se aseamănă în multe privințe și cu o acțiune similară realizată în anii 2007-2008, pe timpul guvernării comuniste, când la fel au fost iertate datorii de câteva miliarde de lei, iar peste câțiva ani acestea au revenit la loc - adică măsura nici nu a adus bani suplimentari la buget, nici n-a disciplinat contribuabilii, și nici nu a stimulat creșterea economică.

Mold-Street.com a încercat să afle cine sunt datornicii și care este costul acestei operațiuni.

Datele publice arată că valoarea restanțelor companiilor și persoanelor fizice la Bugetul Public Național constituia la începutul acestui an circa 12 miliarde de lei și ele s-au majorat în ultimii doi ani de circa două ori.

Exact în perioada când actuala guvernare vorbea despre intenția de a adopta legi privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală.

E o sumă uriașă și ea reprezintă mai mult de 20% din Bugetul Public Național și peste 7% din PIB-ul anului 2017.

Mai mare decât bugetul pentru educație

Această sumă ar fi suficientă pentru a finanța un an întreg (bugetul pentru 2018) tot sistemul de educație din Moldova și ar mai rămânea peste un miliard de lei pentru a majora salariile cu peste 20%.

Dacă în cazul Vămii suma restanțelor administrate este de peste 380 milioane lei, iar a CNAS (datele sunt din august 2017) – de peste 317 milioane lei, apoi în cazul Fiscului e vorba de o cifră uriașă de 11,22 miliarde lei. Şi aceasta s-a majorat în 2017 cu circa 4,6 miliarde de lei, de trei ori mai rapid, decât au crescut veniturile la bugetul de stat adiministrate de Serviciul Fiscal.

Întrebarea logică ce apare este de unde s-a luat o astfel de restanță uriașă, în condițiile în care Fiscul și Vama raportează săptămânal rezultate remarcabile la colectarea banilor? O altă întrebare ar fi de ce instituțiile respective nu și-au făcut lucrul pentru care există? 

Restanțe irecuperabile?

Potrivit controlorilor de la Curtea de Conturi, doar 2,18 miliarde lei, sau 19,5%, din cele 11,22 miliarde de lei aflate la controlul Fiscului sunt restanțe, restul de circa 80,5% „sunt obligații luate la evidența specială, care temporar sunt nerecuperabile, sau cu grad redus de recuperare”.

E vorba de o sumă de  peste 9,03 miliarde lei, constituită din plăți de bază – 4,71 miliarde lei, penalități – 1,55 miliarde lei și amenzi – 2,77 miliarde lei.

Evidența specială includea obligațiile fiscale ale 2.578 de contribuabili, adică aproximativ câte 3,5 milioane lei per companie. Însă datele respective nu apar în rapoartele Fiscului și în consecință acestea arată evoluții pozitive.

Sergiu Pușcuța, șeful Fiscului, susținea un an în urmă că dacă la încasarea restanțelor prin metoda de executare silită se atestă succese, apoi la restanțele înscrise în evidența specială acest lucru este imposibil.

„Sunt restanțe care de cele mai dese ori sunt imposibil de încasat ... E vorba de restanțe în litigii de insolvență sau alte genuri de litigii”, preciza șeful Fiscului.
Potrivit lui Pușcuța, cel mai ușor de încasat restanțele este când se pune sechestru pe conturile bancare.

O acțiune ce va încuraja corupția

De notat că multe din aceste restanțe au fost acumulate de companii ce au fost implicate în diverse scheme frauduloase, despre care a relatat Mold-Street.

Altfel spus acestea ar putea scăpa de aceste obligații, până pe 20 decembrie 2018, dacă vor achita toate impozitele, taxele, contribuțiile și alte plăți la buget.

În legătură cu această lege privind declararea voluntară și stimularea fiscală, mai multe organizații ale societății civile și-au exprimat îngrijorarea și condamnă adoptarea ei, pentru că efectul ei „va fi unul de adâncire și încurajare a corupției, lucru pe care nu ni-l dorim ca și societate”.

Citiți și:

Topul rușinii. Cinci companii au adunat datorii de circa un miliard de lei la buget



Oportunitati