Proiectul lui Candu ce încalcă prevederile Acordului de Asociere între Moldova și UE

shadow
Vineri, 06.04.2018 08:41   2687
În ședința din 4 aprilie 2018, Guvernul a dat aviz negativ la prevederile dintr-un proiect de lege promovat de președintele Parlamentului Andrian Candu, prin care se cere aplicarea cotei zero la TVA pentru importul mărfurilor, utilajelor, echipamentelor, mobilierului, lucrărilor și serviciilor destinate reparației legislativului.

Reparația clădirii Parlamentului, devastată în timpul protestelor din 7 aprilie 2009, a costat bugetul de stat, până în prezent, circa jumătate de miliard de lei. Cu toate acestea, restaurarea edificiului încă nu a fost finisată, iar autoritățile continuă să aloce bani publici pentru a asigura condiții de lux și siguranța personală aleșilor poporului, provocând adeseori găuri de milioane în domenii cu adevărat importante.

Asigurarea condițiilor de activitate a deputaților

Una dintre inițiativele care ar putea să sărăcească și mai mult bugetul de stat a fost propusă chiar de șeful legislativului, care a solicitat modificarea alin.13 (5) din art. 4 al Codului Fiscal.

Andrian Candu propune ca acest alineat să aibă următorul conținut: Mărfurile, utilajele, echpamentele, mobilierul, lucrările și serviciile destinate reparației clădirii Parlamentului pentru anul 2018: se vor livra pe teritoriul Republicii Moldova cu aplicarea TVA la cota zero; se vor importa cu aplicarea scutirii de TVA.

Totodată, șeful deputaților propune modificarea unor prevederi din articolul 28 a Legii cu privire la tariful vamal, în sensul de a nu percepe taxele din procedurile vamale pentru mărfurile și serviciile importate și utilizate la reparația clădirii Parlamentului.

Candu argumentează necesitatea acestor modificări, „atât prin încetarea acțiunii normelor supuse adoptării, care au ajuns la termen”, cât și ținând cont de „necestatea definitivării lucrărilor și serviciilor planificate întru asigurarea condițiilor de activitate ale Parlamentului”.

La nici o săptămână de la înregistrarea inițiativei președintelui legislativului, Ministerul Finanțelor a elaborat și a prezentat spre aprobare Guvernului un aviz de susținere parțială a proiectul.

Astfel executivul a decis că acest proect se acceptă "doar în partea ce ține de scutirea de TVA, taxă vamală și taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la importul mărfurilor, utilajelor, echipamentelor, mobilierului, destinate reparației clădirii Parlamentului, precum și în partea ce ține de efectuarea plăților anticipate de până la 50% din limita anuală stabilită pe obiectiv pentru procurarea de materiale, utilaje, echipamente și mobilier”.

Cota zero la TVA, contrară Acordului de Asociere cu UE

În același timp Guvernul nu a susținut proiectul, „în partea ce ține de aplicarea cotei zero a TVA pentru livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, utilajelor, echipamentelor, mobilierului, lucrărilor și serviciilor destinate reparației Parlamentului”.

Octavian Armașu, ministrul Finanțelor, a argumentat decizia prin faptul că „o astfel de aplicare a normei fiscale contravine Directivei 2006 a Uniunii Europene”.

Advertisement

Este vorba despre Directiva 2006/112/CE din 28.11.2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, potrivit căreia existența cotei zero este contrară normelor din această directivă și în acest sens au fost operate deja măsuri de racordare a cadrului legal fiscal pe acest segment, susține într-o notă de argumentare Ministerul Finanțelor.

De notat că în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere, Republica Moldova și-a asumat angajamentele de armonizare a actelor legislative fiscale naționale, inclusiv în partea ce ține de TVA, la prevederile legislației UE.

„Concomitent, Directivele UE expres restricționează aplicarea scutirilor aferente TVA cu drept de deducere, iar acordarea scutirilor de TVA pentru livrări de mărfuri și prestări de servicii punctate pentru anumite instituții publice nu sunt reglementate”, menționează Ministerul Finanțelor.

O companie cu probleme financiare face lucrările de reconstrucție

Amintim că la finele anului 2017, în urma rectificării bugetare Guvernul a propus, iar Parlamentul a acceptat, alocarea a 87,9 milioane lei, pentru reparația clădirii. Totodată anterior au mai fos alocate alte sume în acest scop.

Citiți și:

Parlamentul, cel mai mare beneficiar ai rectificării bugetare

În ultimii doi ani, cea mai mare parte din lucrările de amenajare interioară și a teritoriului adiacent Parlamentului sunt efectuate de compania Glorinal-Imobil SRL, deținută de Natalia Chirică, compania câștigând contracte pe bani publici de circa 130 milioane lei..

În același timp Glorinal-Imobil nu mai are ca domeniu de activitate "Constructiile de cladiri si (sau) constructii ingineresti, instalatii si retele tehnico-edilitare, reconstructiile, consolidarile, restaurarile". Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, acest drept a fost anulat, iar toate activele companiei sunt puse sub sechestru.

De exemplu, doar față de Moldova-Agroindbank, Glorinal-Imobil SRL împreună cu Glorinal SRL au de achitat o datorie de peste 42 de milioane lei.

Utilaje și sisteme nefuncționale

Nu este de neglijat nici faptul că unele utilaje instalate în Parlament, în valoare de zeci de milioane de lei, pur și simplu nu funcționează.

Cel mai elocvent este cazul sistemului electronic de vot și de înregistrare la ședințe, instalat în anul 2013 în clădirea renovată a Parlamentului. Acesta rămâne în continuare obiect de decor în cadrul ședințelor plenare ale legiuitorilor.

O anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice arăta că după ce au scos din buget aproape 13 milioane de lei ca să instaleze tehnica, autoritățile mai căutau în anul 2016 alte 45.000 de euro pentru softul care asigură funcționarea sistemului electronic de înregistrare și vot.

Facilitățile vamale, sursă de ratate a unor venituri de miliarde le Buget

Cât despre faclicitățile fiscale, este elocvent faptul că atât experții independenți, cât și Curtea de Conturi au criticat practica de acordare a acestora prin scutire de plata TVA și a tarifelor vamale, dar cea de aplicare a cotei zero a TVA în urma cărora bugetul de stat ratează anual venituri de miliarde de lei.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, din cauza numeroaselor scutiri de la plata taxelor, accizelor la importul și comercializarea mărfurilor, acordate cu generozitate de Guvern și Parlament, în anii 2011-2015 bugetul de stat a ratat încasări de circa 57 miliarde de lei.

„Cota cea mai mare din totalul facilităților o deține taxa pe valoare adăugată (TVA) la importul și comercializarea de mărfuri, care în anul 2015 a constituit circa 11 miliarde de lei, cu 20% mai mult ca în anul 2014", precizau auditorii Curții de Conturi.

În opinia Curții de Conturi, eficiența socială a facilităților fiscale și vamale semnificative ar trebui evaluată în mod regulat. În acest sens, ar trebui stabilite obiective de performanță pentru beneficiarii facilităților în același mod, ca și în cazul împrumuturilor sau creditelor, cu monitorizarea și raportarea lor. Acest lucru ar îmbunătăți transparența politicii de acordare și utilizare a facilităților.

Citiți și:

Cele 105 de soluții pentru a lăsa bugetul cu o gaură de 57 miliarde de lei

* * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.    

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory.



Oportunitati