Cel mai mare producător din țară, grupul JLC, vizat în studiu, susține că acestea rezultate nu corespund realității și că totul ar fi fost făcut la comanda cuiva.

În plus administrația JLC se întreabă de ce rezultatele testelor au fost publicate abia după două luni după colectarea probelor, când întreprinderea nu mai poate prezenta produsele fabricate în acea perioadă pentru o expertiză suplimentară. 

Rezultatele testelor au provocat și o serie de întrebări referitor la activitatea autorităților, care sunt responsabile de monitorizarea situației din domeniu, dar și față de autorii acestui studiu, care nu a cuprins pe toți cei 26 de producători din Moldova.

ANSA s-a autosesizat

De implementarea politicii statului în domeniul de reglementare și control pentru siguranța alimentelor și în domeniul sanitar-veterinar este responsabilă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

În scop de elucidare a situației ANSA s-a autosesizat și a aprobat un plan de acțiuni privind controlul la acești producători prin verificarea stocurilor de produse și neadmiterea plasării lor în rețeaua comercială fără verificare prealabilă. De asemenea, s-a decis de a verifica fiecare lot de produse importate de furnizorii externi cu prelevarea probelor la punctele de control sanitar-veterinar de la frontieră.

Grupe operative ale inspectorilor ANSA, s-au deplasat la întreprinderile vizate (SA JLC, SRL Bantacard, SRL Ferma cu Origini, SA Fabrica de unt din Florești, SA Lactis din Râșcani, precum și la mai multe centre comerciale din țară) unde au colectat mostre de produse lactate pentru prelevare la indici de calitate microbiologici, fizico-chimici, reziduuri de antibiotice, inclusiv originea grăsimilor din produse fabricate.

La Centrul Republican pentru Diagnostică Veterinară au fost prezentate pentru testări 120 de probe (în expertiza Fundației au fost 126 de probe n.r.).

Citiți și:

Scandalul laptelui praf din Belarus. Cât praf conține laptele din Moldova știe doar Ioniță!

Rezultatele investigațiilor de laborator ar urma să fie făcute publice luni, 12 februarie. ANSA însă nu precizează însă când va ajunge cu verificarea și la restul procesatorilor.

26 de întreprinderi de procesare sunt verificate de patru ori pe an

Miercuri, 7 februarie, ANSA a convocat și o reuniune cu participarea reprezentanților Ministerelor și Departamentelor de Stat, Asociațiilor de profil și a laboratoarelor acreditate în cadrul căreia Agenția a prezentat un raport privind situația din domeniu și măsurile întrerinse de instituție pentru ameliorarea stării de lucruri în domeniul calității produselor lactate.

Potrivit lui Ion Toma, director general adjunct ANSA, activitatea de supraveghere și control de către Agenție în domeniu se efectuează în baza unui plan multianual. Astfel punctele de colectare a laptelui sunt supuse controlului oficial de două ori pe an – respectiv 1.334 de verificări fiind întocmite 287 de prescripții și 27 de procese verbale.

Întreprinderile de procesare a laptelui sunt verificate de patru ori pe an ceea ce constituie 104 controale (adică sunt 26 de companii de procesare a laptelui), fiind întocmite 47 de prescripții și 12 procese verbale.

Referindu-se la activitatea pe parcursul 2017, directorul general adjunct al ANSA a specificat că au fost prelevate 690 de probe de produse lactate, fiind constatate 48 de probe neconforme, dintre care 15 probe neconforme la prezența grăsimilor străine.

ANSA amenință cu sancțiuni dure și vorbește de aplicarea normelor UE în domeniu

Pentru ridicarea responsabilității operatorilor din domeniu față de calitatea producției, ANSA propune înăsprirea sancțiunilor față de agenții economici care vor plasa pe piață produse falsificate, până la stoparea imediată a activității pe o anumită periodă.

Totodată pentru prevenirea și stoparea fenomenului de utilizare neconformă a grăsimelor vegetale, ANSA anunță că a elaborat și propuneri de modificare a legislației existente, în special a Hotărârii Guvernului nr.611 din 5 iulie 2010 „Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Lapte și produse lactate”, care stabilește criterii pentru fabricarea și comercializarea produselor lactate.

Astfel, se propune ca în produsele, în componența cărora sunt grăsimi vegetale, să fie exclusă denumirea de “produs lactat”. Totodată, produsele cu conținut de grăsimi vegetale ar urma să fie comercializate în sectoare separate de produse lactate.

Aici apar însă mai multe semne de întrebare: potrivit raportului Guvernului privind realizarea Planului Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE (PNAAA), acest Regulament urma să fie modificat și aprobat încă în anul 2017, fapt care arată că Guvernul întârzie cu adoptarea unor reglementări importante în domeniul laptelui și a produselor lactate.

Fostul minister al Agriculturii și Industriei Alimentare raporta încă doi ani în urmă că acest proiect "este în proces de elaborare, iar în scopul consultării acestuia, în 2015 au fost organizate 2 ședințe cu procesatorii de lapte".

Deficiențe tehnice în drum spre UE

În 2015, o versiune a proiectului a apărut pe pagina Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dar abia pe 1 decembrie 2017 și pe particip.gov.md. Peste câteva zile documentul însă a fost retras fără vreo explicație. El mai poate fi găsit în cash, dacă se face o căutare pe Google, sau poate fi descărcat aici.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) au explicat retragerea documentului prin faptul că el ar avea anumite deficiențe tehnice. Încercarea de a discuta cu specialiștii responsabili de acest proiect a suferit eșec. Unul nu mai este angajat al instituției, iar altul e în concediu.

De notat că documentul transpune Regulamentul UE nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și elimină o serie de lacune existente în actualele reglementări.

Citiți și:

Cele 28 de acțiuni ce trebuie să le întreprindă guvernarea pentru a primi asistența UE

De asemenea, se stabilește o claritate la capitolul de termeni și definiții, denumiri comerciale și norme comune aplicate pentru lapte și produse lactate destinate consumului uman și de a alinia prevederile cu legislația comunitară. Adoptarea și aplicarea documentului ar permite facilitarea schimburilor comerciale cu țarile din UE, cu lapte și produse lactate, în cazul conformării tuturor cerințelor înaintate, se menționa în nota de argumentare. 

Guvernul întârzie 

Alt document ce urma să fie aprobat în anul 2017, menționat de Executiv în PNAAA este proiectul Hotărîrii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză și testare a laptelui tratat termic destinat consumului uman direct.

Documentul a fost plasat pe particip.gov.md abia pe 26 decembrie 2017 și el va transpune legislația comunitară prin stabilirea unor metode de referință în materie de analiză și testare a laptelui tratat termic destinat consumului uman direct.

Proiectul prevede între altele "stabilirea metodelor care să permită determinarea substanței uscate, a conținutului de substanțe grase, a conținutului de substanțe uscate degresate, a conținutului în azot total, a conținutului de proteine și a masei volumice".

Experții avertizează că o posibilă aplicare întocmai și fără o perioadă de tranziție de câțiva ani, a normelor UE, ar duce la închiderea majorității fabricilor de procesare a laptelui, dar și a stopării colectării de lapte de la gospodăriile țărănești. În consecință locul producătorilor autohtoni va fi luat de produsele de import.

De notat că raportul privind realizarea Planului Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE în anul 2017 sunt menționate 12 acte normative din domeniul agriculturii și produselor alimentare pe care Guvernul s-a angajat să le adopte și să le implementeze încă în anul trecut.

Citiți și:

Scandalul lactatelor fără lapte: Cine e milionarul ce controlează afacerea JLC