Mold-street a elaborat un top al principalelor cinci succese și cinci eșecuri ale anului economic 2017 ținând cont de impactul real și potențial al evenimentelor analizate asupra consumatorilor, producătorilor si sectorului public.

Realizări

1. Îmbunătățirea colectării veniturilor și a nivelului de conformare fiscală.

Una din evoluțiile vizibile ale anului 2017 a fost creșterea nivelului de conformare fiscală, iar acest fapt se observă vădit în mai multe statistici, dar în primul rînd în dinamica colectării veniturilor la buget.

Astfel, chiar dacă evoluția economiei a fost una relativ moderată, încasările la buget au crescut într-un ritm destul de ridicat, astfel încît în primele 11 luni ale anului veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au fost cu 25 la sută peste indicatorul anului 2016, în timp ce veniturile administrate de Serviciul Vamal au sporit cu 17,4%.

Una din explicațiile unor asemenea evoluții este că în ultimii ani, nivelul de digitalizare a serviciilor fiscale a consemnat progrse semnificative, iar de scăderea poverii birocratice s-au bucurat nu doar mediul de afaceri, ci însuși și anagajații fiscului, care pot dedica mai mult timp lucrului analitic de îmbunătățire aa conformării fiscale.

De altfel, exemplul cu sălile de ceremonii unde datorită instalării posturilor fiscale la 25 de agenți economici s-a atestat o creștere a volumului de livrări cu circa 11 milioane lei sau cu 42,08%, comparativ cu perioada similară a anului precedent este unul relevant în acest sens.

Mai mult decît atît, datele privind evoluția PIB-ului din primele 9 luni ale anului denotă că impozitele nete pe produse au contribuit cu 1,1 puncte procentuale din creșterea economică de 3,8% asigurînd astfel 29% din avansul economic consemnat, o situație care nu s-a mai întîmplat în ultimii ani. Totuși, în anumite cazuri există și rezerve față de metodele utilizate de autorități pentru a spori încasările la buget, iar în prim plan apare modalitatea de evaluare a valorii mărfurilor în vamă, problemă de care s-au plîns în mod constant mai multe companii.

2. Impactul DCFTA și exporturile către UE pe creștere.

În pofida tentativelor de denigrare și minimizare a beneficiilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, efectuate inclusiv de președintele țării, statistica exporturilor pentru primele 10 luni ale anului indică o creștere de aproape 20 la sută (19,9%) a livrărilor de mărfuri moldovenești pe piața UE, piața europeană rămînînd de departe principala destinație a exporturilor moldovenești, deținând o cotă de 65,3% în total exporturi (64,1% – în ianuarie-octombrie 2016).

Rămîne doar ca și în continuare aceste evoluții pozitive să fie menținute, inclusiv prin suportul oferit agenților economici și Guvernului Republicii Moldova de către diverse proiecte de asistență tehnică ale UE, prin care se urmărește sporirea nivelului de competivitate, inclusiv în accesarea pieței UE.

3. Agrearea și menținerea în cadrul Memorandumului cu FMI.

Pentru Republica Moldova,a căror finanțe publice au fost șubrezite după toată epopeea Furtului Miliardului, asistența financiară externă este vitală pentru construcția unui buget echilibrat care să conțină și articole de cheltuieli destinate dezvoltării și creării de valoare adăugată pentru economie.

În acest sens un Memorandum cu FMI este o condiție primordială, întrucît pentru toți ceilalți parteneri de dezvoltare existența unui Acord cu FMI reprezintă un barometru în funcție de care iau deciziile asupra alocării resurselor și implemetării proiectelor în țară. La 7 noiembrie 2016, Consiliul de Directori Executivi al FMI a aprobat Acordul cu Republica Moldova, în valoare de 178,7 milioane de dolari, finanțat prin Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) și Mecanismul extins de creditare (ECF). Ulterior, chiar dacă cu anumite restanțe, autoritățile au trecut de 2 evaluări ale Fondului.

După ultima evaluare din decembrie, echipa FMI constată că Republica Moldova a avut parte de o relativă stabilitate macroeconomică și financiară, lăsând în urmă criza bancară din anul 2014. În acest sens, „situația în sectorul bancar a fost stabilă, s-au înregistrat progrese în privința parametrilor bugetari, iar poziția externă a Republicii Moldova s-a consolidat”. Totuși, viitorul lasă în continuare multe elemente de incertitudine și îngrijorare, întrucît potrivit FMI „se remarcă riscuri substanțiale în privința perspectivelor pentru viitor”.

4. Evoluții pe plus în rating-urile internaționale.

Relativa stabilizare a climatului de afaceri se desprinde și din dinamica Republicii Moldova în diverse clasamente internaționale relevante. Astfel, după căderea liberă din anul 2016, țara noastră a reușit să urce 11 poziții în Indicele Global al Competitivității pînă pe poziția 89.

Totodată, Moldova și-a menținut poziția 44 în ratingul Doing Business elaborat de Banca Mondială, iar la începutul anului 2017 agenția de rating Moodys a schimbat perspectiva de dezvoltare din Negativ în Stabil, asta în condițiile în care calificativul B3, care semnifică Risc de credit ridicat, a rămas neschimbat.

5. Parcurile IT – un pas important spre competitivitate.

Sectorul IT este unul din puținele în care în ultimii ani au fost consemnate multiple evoluții pozitive. Spre exemplu în intervalul 2011-2016, exportueile de servicii IT au crescut cu o medie anuală de peste 10 la sută (10,6%) atingînd cifra de 80 de milioane USD în anul 2016.

Contrar trendului general din economie a crescut și numărul de angajați, dar și salariul mediu, care a și devenit cel mai mare din toate sectoarele economice. Aceste creșteri au avut loc inclusiv pe fondul unor facilități oferite de stat, precum cea de plafonare a contribuțiilor de asigurări sociale și medicale la 2 salarii medii pe economie.

Însă cum competiția regională pentru capitalul uman și investiții pentru acest sector este în creștere, Republica Moldova s-a aliniat pentru sporirea atractivității sectorului prin crearea cadrului legal pentru parcurile IT. În acest an autoritățile au luat mai multe măsuri de punere în aplicare a legii, iar recent cabinetul de miniștri a aprobat crearea primului parc pentru tehnologia informației „Moldova IT park”, care își va începe activitatea de la 1 ianuarie 2018

Eșecuri

1. Ratarea în 2017 a asistenței macro-financiare din partea UE și contribuția nulă a cheltuielilor guvernamentale la creșterea economică.

Deși banii din asistența macro-financiară din partea UE au fost planificați pentru exercițiul bugetar al anului 2017, Guvernul Filip așa și nu a reușit ca în acest an să atragă resursele de 100 milioane Euro, din care 40 de milioane sub formă de grant.

Incertitudinea privind asistența externă, colectarea mai bună a veniturilor menționată mai sus, dar și întîrzierile și tergiversarea implementării mai multor proiecte de infrastructură au făcut ca în primele 9 luni ale anului Miisterul Finanțelor să raporteze un excedent al bugetului public național de peste un miliard de lei. Curios în această situație însă este faptul că potrivit datelor privind evoluția PIB-ului din aceeași perioadă, consumul final al administrației publice a avut o contribuție de zero la creșterea economică.

Cu alte cuvinte, cheltuielile guvernamentale nu au avut un efect de multiplicare și nu au contribuit la creșterea economică, asta în timp ce executarea bugetului a fost raportată cu excedent. Revenind la asistența macro-financiară, debursarea resurselor va avea loc în anul 2018, însă doar în funcție de progresele în implementarea prevederilor Memorandumului cu FMI și a condiționalităților convenite între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

2. Comunicarea proastă a reformelor către populație și mediul de afaceri

Pe parcursul anului 2017, Mold-street a informat sistematic publicul despre inițiativele economice cu potențial impact nefast sau cu caracter manipulatoriu. O trăsătură comună pe larg răspîndită în multe inițiative de reforme a fost încălcarea procesului de transparență decizională și de comunicare a reformelor către publicul țintă.

Or, în multe situații, impactul reformelor, chiar dacă bune pe hîrtie, depinde anume de nivelul de înțelegere și de susținere a celor asupra cărora respectivele schimbări ar urma să fie reflectate.
Un ultim exemplu ce poate fi adus este votarea la foc automat de către deputați în lectură finală a tuturor legilor ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2018, dar și Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

Chiar dacă „operativitatea” cu care s-au adoptat „la pachet” mai multe legi importante pentru dezvoltarea țării în 2018 a avut și o explicație obiectivă – nevoia de a îndeplini „toate acțiunile și condițiile agreate cu Fondul Monetar Internațional (FMI)”, lista amendamentelor propuse (câteva sute) a fost publicată pe pagina Legislativului abia la finele ședinței. Mai mult decît atît, adoptarea în grabă al legilor se face deseori cu unele greșeli jenante. De exemplu, la adoptarea aceleiași legi a bugetului de stat în prima lectură, suma globală a cheltuielilor stipulată în documentul de bază era cu un miliard de lei mai mare decît suma real planificată și indicată în Anexele legii.

3. Investițiile modeste & Creditarea persoanelor juridice în derivă.

Deși aparent anul 2107 poate fi catalogat unul al ameliorării climatului investițional, indicatorii-cheie care definesc nivelul de încredere al mediului de afaceri – investițiile și creditarea, sunt în continuare extrem de modești.

După ce în anii 2015 și 2016 investițiile în active materiale pe termen lung au scăzut substanțial (în prețuri comparabile) cu 9,4, respectiv 12,8%, rezultatele pe primele 9 luni ale anului 2017 relevă o creștere de doar 2,4% față de perioada similară a anului trecut, fapt ce este destul de modest reieșind din baza valorică scăzută a anului trecut.

Rezultatele aferente creditării persoanelor juridice sunt și mai categorice. Astfel, portofoliul de credite al persoanelor juridice pe sectorul bancar conform situației de la 30 noiembrie 2017 a consemnat o reducere de 2,5 miliarde Lei față de situația de la începutul anului, constituind 25,8 miliarde Lei. După cum remarcă și FMI, în anii următori, intermedierea financiară eficientă - facilitată de eforturile decisive de curățare a sectorului financiar – trebuie să constituie un factor cheie al creșterii economice pe intern. Rămîne de văzut cum factorii de decizie și economia în ansamblu va răspunde acestei provocări în anul 2018.

4. Zero dolari recuperați din Furtul Miliardului.

Una din marile dezamăgiri ale anului economic 2017 este fără îndoială și lipsa de progres în dosarul Furtului Miliardului, atît în ceea ce pivește cunoașterea făptașilor, cît și în privința recuperării sumelor aferente Furtului.

Potrivit ultimei informații disponibile de la Ministerul Finanțelor, din data de 4 octombrie 2016 și până în present, BEM, Banca Socială și Unibank au transferat la bugetul de stat mijloace bănești, din valorificarea activelor lor, în sumă de 274,6 milioane lei.

Suma totală rambursată constituie 1,06 mlrd. lei. Pentru a combate manipulările, este cazul să accentuăm că sumele rambursate pînă în prezent sunt exclusiv din valorificarea activelor / patrimoniului băncilor date, în timp ce nemijlocit din Furtul Miliardului nu a fost recuperat nimic pînă în prezent.

Pe de altă parte, în acest an Ministerul Finanțelor a transferat deja în acest an către Banca Națională din contul contribuabililor suma de 668 milioane lei, reprezentând răscumpărarea obligațiunile de stat cu termenul de circulație 1 an (50 milioane lei) plus dobânzile pentru tot volumul de obligațiuni emise în 2016 (618 milioane lei).

5. Reforma jocurilor de noroc – un pariu pierdut.

Reforma jocurilor de noroc, adusă pe agenda publică chiar de liderul democrat,Vlad Plahotniuc, care a atenționat despre efectele sociale nocive ale sălilor de jocuri de noroc și a cazinourilor și a promis “să se implice personal pentru a face ordine” pare să fie un fiasco pînă în prezent, întrucît de mai bine de un an de zile piața dată este de facto nefuncțională, iar statul ratează zeci de milioane de lei la buget.

După ce la 22 octombrie 2016, Camera de Licențiere, decidea suspendarea tuturor licențelor de activitate în domeniul jocurilor de noroc, iar în aceeași zi peste 200 de polițiști au intrat în forță și au sigilat toate cazinourile și sălile pentru jocuri de noroc din țară, sistându-le activitatea, în decembrie 2016 deputații au oferit pentru „Loteria Naționala a Moldovei” dreptul exclusiv de a gestiona toate activitățile de jocuri de noroc, cu excepția cazinourilor.

Autorii au argumentat instituirea monopolului prin lipsa completă a responsabilității sociale din partea agenților economici, dar în august 2017, Guvernul a decis ca monopolul statului să fie valorificat tot de parteneri privați, însă pînă la moment selectarea acestora încă nu a avut loc.

Astfel, chiar dacă problema sălilor jocurilor de noroc, răspîndirea cărora luase amploare, a fost rezolvată, mecanismul de intervenție al autorităților pare unul deloc în spiritul eficienței, impactul rezultat fiind iratarea de venituri la buget, dar și alegerea de către jucători drept destinații a țărilor vecine, precum și utilizarea platformelor online.