Planul era să optimizeze rețeaua de spitale din țară în scopul eficientizării cheltuielilor și a garantării unor servicii de calitate și accesibile.

Abia peste jumătate de an la lumina zilei a apărut și proiectul întitulat ”Conceptul reformei spitalelor în Republica Moldova”, care propune crearea unei rețele spitalicești regionale funcționale, iar amplasarea spitalelor să fie determinate în dependență de aria de acoperire, dar și de infrastructura deja existentă. Potrivit conceptului, urmează a fi înființat un Spital Universitar, care urmează să devină un centru de excelență didactică și de cercetare în domeniul medical autohton. 

În linii generale reforma provede o descentralizare a tratamentelor simple și o centralizare a tratamentelor complexe, cu stabilirea distanței/timpului până la un spital de nivel superior (regional sau central) până la 70 kilometri / 60 minute. 

Acest Concept se bazează pe o geografie divizată în 3 zone, care vor fi împărțite în 10 regiuni. Pentru fiecare regiune (Nord, Nord-Est, Nord-Vest, Centru-Est, Centru, Centru-Vest, Centru-Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Sud) va fi câte un spital regional și câteva spitale locale, iar termenii de implementare a acestei noi structuri spitalicești urmează a fi realizați în opt ani. În fond, cele 71 de spitale publice nu vor dispărea, ci vor fi reunite sub un management comun în doar 19 instituții medicale, dintre care 11 vor fi regionale, 4 vor fi centrale și 3 – specializate, toate în subordinea Ministerului Sănătății. În municipiul Chișinău vor exista două spitale regionale pentru adulți și unul pentru copii.

O reformă începută cu stângul

Deși trebuia să asigure un grad înalt de transparență, cel puțin din considerentul că este un Proiect vital pentru națiune, Ministerul Sănătății (autorul Conceptului) plasează documentul pe portalul guvernamental de dialog Particip.gov.md cu o zi înainte de prezentarea publică de către ministru (27 iunie), însă îl prezintă publicat cu data de 22 iunie, ”asigurând” astfel cel puțin 5 zile de ”transparență” înainte de prezentare.

Asta chiar dacă Legea privind transparența în procesul decizional cere autorităților publice centrale să publice materialele aferente proiectelor cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea procesului de decizie. Ulterior, Ministerul Sănătății a solicitat părților interesate expunerea opiniilor și a comentariilor aferente Conceptului până în data de 11 iulie curent.

EuroPass amintește că despre reforma spitalelor se discută de mai bine de 15 ani, ultima tentativă de a promova un sistem similar de gestionare centralizată spitalicească a eșuat în 2013, reforma fiind condusă atunci de Andrei Usatâi, dar respinsă de Parlament cu mențiunea ca fiind ”defectuoasă”. Tot atunci Legislativul a cerut și un document relevant de reformare a spitalelor.

Lipsa de consecvență a lichidat viziunea reformei

Autorii documentului actual nu a anunțat, nici măcar estimativ, fondurile necesare pentru realizarea reformei sau resursele care vor putea fi economisite în urma implementării Conceptului prezentat. 

Cu atât mai mult nu spun nimic nici despre costurile unei astfel de reforme, una care de altfel este extrem de necesară.

Este incertă și soarta personalului medical managerial, dar și a medicilor rămași fără funcție în urma organizării sistemului spitalicesc, reformă care urmează a fi încheiată în 2024.

În plus Conceptul reformei spitalicești, promovate de Ministerul Sănătății, are o slabă fundamentare legislativă și nu a fost elaborat temeinic. Despre aceasta ne sugerează faptul că, cu mai puțin de jumătate de an în urmă, nu exista o viziune consolidată a autorităților centrale privind reforma sistemului național de spitale. 

În cadrul întrevederii din februarie 2017, cu Consiliul raional Soroca și cu medici din raion, ministra Sănătății, Ruxanda Glavan anunța că sistemul spitalicesc urma să fie organizat în trei nivele – local (orientat spre tratarea maladiilor cronice), regional (chirurgie, maternitate etc.) și central sau zonal (2 la număr), împărțite în 2 zone – de Nord, care urma să deservească 1,4 milioane de cetățeni și din Chișinău, cu o arie de 1,9 milioane de cetățeni. 

Mai mult! Cu un an în urmă, în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă, ministra vorbea despre demararea reformei spitalicești prin proiecte pilot în spitale din Leova sai Cimișlia, idee dată uitării. 

Acum, Conceptul reformei prevede divizarea sistemului spitalicesc în cele 10 zone geografice.

Deși în cadrul aceluiași interviu pentru Radio Europa Liberă Ruxanda Glavan dădea asigurări de ajutorul experților Organizației Mondiale a Sănătății și de asistența tehnică a Băncii Mondiale, ulterior nu a fost prezentat nici un studiu actualizat de fezabilitate al reformei spitalicești, dar nici soluții optime de argumentare a numărului de spitale. Mai ales că se continuă pe ideea unei reforme naționale, despre care însăși Ministra spune că: ”a face o reformă la nivel de țară înseamnă un risc prea mare, atunci când eviți etapa de pilotare”.

Argumente populiste

La fel cum nu a fost demonstrată fezabilitatea conceptului de 9 spitale regionale promovat în 2012 de ministrul Usatâi, sau a celui de 2 spitale promise de fostul ministru Mircea Buga (actualul principal consilier în sănătate al premierului Pavel Filip), Conceptul actual riscă să devină unul populist în condițiile în care datele prezentate în Proiect nu sunt ”cele mai proaspete”, iar o diagnostică bine argumentată a reformei, susținută prin careva studii de fezabilitate, nu avem.

Or reforma implică o perioadă lungă de timp (de 8 ani), ceea ce sugerează, încă o dată, posibilitatea unei lipse de strategie (și resurse) cum am mai văzut nu o dată în cazul altor Strategii precum cea de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei, Programul ”Satul Moldovenesc” etc.

Cât face de exemplu faptul că autorii scot la categoria amenințări pentru realizarea reformei pe prim plan nu calitatea serviciilor sau încrederea scăzută a populației în actualul sistem spitalicesc, ci situația geopolitică (!).

În plus nu este deloc clar dacă au fost luate în considerație măcar recomandările și studiile pe domeniu realizate mai recent (spre deosebire de cele din 2013 de exemplu). 

În acest sens un exemplu bun ar fi analiza realizată cu suportul oficiului de țară al fundației Friedrich-Ebert-Stiftung (2014), care abordează guvernanța spitalelor publice în contextul reformelor de sănătate în Republica Moldova. Aici autorii punctează soluții la diferite niveluri de politici privind guvernanța spitalicească și recomandă, printre altele, reducerea competențelor Ministerului Sănătății în guvernanța spitalului public, reformarea Consiliului de administrație al spitalului public ș.a. măsuri bine argumentate ce merită a fi puse în ecuația reformei spitalicești.

În cadrul tentativei de reformă spitalicească din anul 2013, în baza raportului Proiectului „Servicii de sănătate și asistență socială”, finanțat de Banca Mondială, era cel puțin clar câți doctori corespund necesităților, câți trebuie reprofilați și câți lipsesc. În plus, s-a prevăzut numărul necesar de doctori, în funcție de numărul celor care urmează să se pensioneze.

Un raport mai recent (2016), analizând reforma spitalicească releva o lipsă totală de susținere a reformei de către medicii din sistem și puncta că o problemă majoră în calea reformării o va constitui faptul că promotori reformei spitalicești nu s-au asigurat de sprijinul profesionaliștilor din domeniu.

Aceeași problemă, care pare la moment fără acoperire și argumente în Concept, ține de cerința Primului-ministru încă înainte de definitivarea Proiectului care, făcând referire la managementul spitalelor, a relevat stringența aprobării unui nou model de guvernanță a instituțiilor medicale și de coordonare teritorială a acestora.

O reformă fără consens

Urmând să demareze deja această lună, Reforma a venit cu un concept criticat aprig de experții din domeniu. Printre punctele stringente aceștia enunță lipsa unor argumente clare pentru o reformă de așa anvergură, lipsa consultării unor modele europene în care reforma spitalicească a for mult mai optimizată, sau lipsa de viziune reieșind din condițiile demografice ale Republicii Moldova.

Neclaritățile și declarațiile contradictorii legate de Conceptul reformei spitalicești se amplifică pe fundalul unei lipse de senzații de consens între curatorii proiectului, întrucât Ministerul Sănătății nu a avut o retorică clară și constantă pentru pregătirea opiniei publice aferent reformei. 

Mai mult, în primăvara anului curent, prezentând intențiile anuale, responsabilii Ministerului nu au făcut declarații despre Reformă ca fiind una din prioritățile anului 2017, astfel că nu este clar cât de mult s-a lucrat în comun la nivel instituțional și cât de fezabil este actualul Concept al reformei spitalicești. Pe fundalul acestor aspecte manipulatorii, Ministerul Sănătății grăbește lucrurile și spune că deja în luna august toate spitalele vor trece sub gestionarea sa. 

Solicitat de Radio Europa Liberă, deputatul Octavian Grama (fost Viceministru al Sănătății) menționează că este nevoie de o reformă profundă a sistemului spitalicesc, însă este important a înțelege cum va fi înfăptuită această reformă, dar este și necesar de luat în calcul și opiniile profesioniștilor din domeniu. În plus, spune deputatul, în opinia sa, ar trebui totuși de redus numărul de spitale, iar consensul atins asupra reformei să fie unul mai larg.

La rândul său, Ministra Glavan afirmă: ”Noi vorbim despre un concept de reformă. Acum suntem la etapa de discuții publice. Noi o să definitivăm conceptul, îl aprobăm în Guvern și, după aprobarea acestuia în Guvern, demarăm primii pași din planul de acțiuni propus.”

Astfel s-au încins spiritele în societate, dat fiind importanța reformei și lipsa ei de transparență. Mass-media a relatat și despre rezistența managerilor de spitale, a cadrelor medicale, despre reforme în teritoriu și despre eventuale sistări a activității unor spitale, creând valuri de nemulțumiri și panică pe un fundal de dezinformare.

Toate acestea denotă că reforma a pornit cu stângul și riscă să fie aruncată la gunoi, în condițiile în care sistemul are nevoie de reformă și de modernizare la cerințele zilei.

Preluare de pe EuroPass. Articolul original este AICI.

* * *

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.