Potrivit autorilor, care citează surse oficiale din suma de circa un miliard de dolari, care ar fi fost furat în 2014 din sistemul bancar, până în prezent a fost recuperat aproape un miliard de lei (circa 50 milioane dolari).

În același timp, ministrul Finanțelor Octavian Armașu a declarat în aprilie 2017 că nici un ban din cei fraudați nu a fost recuperat.

"Aceste informații contradictorii derutează opinia publică", constată autorii studiului realizat de IDIS Viitorul și Transparency International.

Grupe distincte și bani de recuperat

Pentru a înțelege mai ușor ce sumă a fost fraudată din sistemul bancar și ce anume trebuie de recuperat, experții au divizat în grupe distincte banii ce urmează a fi recuperați.

"1. Bani fraudați, care au fost sustrași din bancă prin intermediul diverselor scheme de excrocherie, recuperarea lor fiind subiect al anchetelor penale;
2. Bani investiți, care reprezintă activele băncilor lichidate BEM-Unibank-Banca Socială, fie sub formă de credite oferite, fie sub formă de bunuri deținute. Recuperarea acestor bani are loc potrivit procedurilor legale caracteristice unor relații economice standard, iar în prezent sunt recuperați banii anume din această categorie".

Potrivit autorilor în prima categorie de bani fraudați cu tentă criminală por fi distinse două tipuri de debitori:

"– grupul companiilor Şor, care conform Notei informative Kroll a sustras fraudulos din sistemul bancar circa 600 milioane dolari;
– alte grupări criminale, care pe parcursul a mai multor ani au sustras în mod organizat și fraudulos bani din aceste trei bănci".

"CNA și Procuratura Anticorupție au pe rol mai multe cauze penale care vizează alte companii decât cele din grupul Şor. În acest context urmează de stabilit în câte grupări erau ele organizate și care este suma de bani, care trebuie urmărită de CNA și Procuratura Anticorupție. În opinia noastră, suma fraudată de alte companii ar putea varia de la 100 până la 300 milioane USD", susțin autorii studiului. 

A doua categorie presupune recuperarea banilor prin utilizarea pârghiilor economice și judiciare în cazul unor litigii de ordin economic:

– cu debitori/companii de bună credință, însă cu dificultăți financiare, care au credite compromise și nu au capacitatea de a le restitui. Acești bani pot fi recuperați prin proceduri de insolvabilitate, preluarea de active și vânzarea lor;
– cu debitori/companii care au contractat credite de la bancă și nu au probleme în restituirea lor la termen; 
– banii care vor fi recuperați din vânzarea bunurilor din proprietatea băncilor în proces de lichidare.

În cazul fiecărui grup de debitori sau bani spre recuperare vor exista, cel puțin, trei etape distincte d recuperare.

Ce mai dificilă etapă: litigiile în instanțe

La prima etapă trebuie evaluată suma care urmează a fi urmărită și recuperată. Această informație poate fi
obținută din documentația primară existentă la băncile vizate. La această etapă pot interveni diverse obstacole legate de calitatea datelor existente și de sistemul de securitate a datelor din BEM-Unibank-Banca Socială.

La etapa a doua trebuie identificați banii și bunurile care urmează a fi recuperate. Cele mai mari probleme
ar putea fi cu banii fraudați din primele două grupe de debitori și parțial cu banii din grupul trei de debitori.
Totodată identificarea banilor și bunurilor nu este suficientă.

Urmează o etapă dificilă de procese de judecată, prin care Republica Moldova va trebui să-și revendice drepturile asupra lor.

Citiți și:

Cum justiția salvează unii afaceriști de returnarea milioanelor de la băncilor fraudate

Este dificil de estimat la această etapă capacitatea reală de recuperare a acestora prin proceduri judiciare, dar obiectivul ar fi 60-80%, susțin experții.

La etapa a treia banii vor fi recuperați prin vânzarea bunurilor obținute. În dependență de strategia de recuperare, mecanismele utilizate și corectitudinea peroanelor responsabile de vânzarea activelor suma
obținută poate varia de la 10 până la 80% din valoarea bunului vândut, se mai arată în studiu.

În același timp președintele Parlamentului Andrian Candu a anunțat recent că autoritățile ar urma să elaboreze și să aprobe o Strategie de acțiuni pentru a recupera miliardele scoase în afara țării de la cele trei bănci fraudate.

Totodată speakerul s-a arătat mai puțin optimist în privina recuperarării resurselor estimând că doar "20-30% din suma ar putea fie recuperată".

Conform estimărilor lui Andrian Candu ar putea fi recuperate în total circa 300 de milioane de dolari.

Citiți și:

FMI: Guvernul nu trebuie să se ocupe de salvarea bancherilor nechibzuiți