Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, a fost plasat vineri, 28 aprilie în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de către magistrații de la Judecătoria Buiucani, iar ministrul va fi deținut în penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Ministrul și otkatul

Totodată Centrul Național Anticorupție (CNA) a venit cu o serie de precizări la dosarul de învinuire a funcționarului, inclusiv cu imagini video filmate cu o cameră ascunsă în cabinetul ministrului.

În acestea apare ministrul discutând "cu declarantul în care îi oferă numar de telefon ale agenților economici cu care urmează să discute privind cedarea unui volum de lucrări din proiect" ..."o discuție dintre agenții economici și declarant despre cele 5 la sută ("otkat") și "transmiterea unor sume de bani + discuții cu privire la influențarea unor judecători".

Din informațiile CNA rezultă că suma "otkatului" era de 400.000 euro (circa 8,5 milioane lei).

În plus șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a explicat că oamenii legii îl au în vizor pe ministrul transporturilor, Iurie Chirinciuc, de mai mult timp, dar la un moment procurorii și ofițerii anticorupție au constatat că echipamentul special de înregistrare montat în biroul demnitarului a dispărut, din care cauză au decis să acționeze.

Potrivit lui Viorel Morari, în prezent dosarul pe numele ministrului transporturilor conține trei capete de acuzare: corupere pasivă, abuzul de serviciu și extragerea ilegală a resurselor minerale.

Morari a spus că la reținere oficialului i-a fost înaintată învinuirea doar pe un singur capăt de acuzare, corupere pasivă.

„Primul capăt de acuzare, se referă la acțiuni de corupere pasivă întreprinse de către factorii din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, împreună cu alte persoane care desfășoară activitate de antreprenoriat, pentru a determina unii agenți economici să renunțe la contracte de subantrepriză, contra unor procente din valoarea contractului care urma a fi executat. În cazul ministrului era vorba de 5%, în cazul Agenției de Stat a Drumurilor – 1%”, a precizat procurorul.

Citiți și:

De ce este acuzat Iurie Chirinciuc, ministrul Transporturilor

El a adăugat că procurorii vor cere și cercetarea circumstanțelor sustragerii din minister a tehnicii speciale instalate anterior pentru investigarea cazului.

Ghimpu își apără subalternul

Publicarea secvențelor video a venit ca o replică la declarațiile liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care și-a apărat colegul, citind în fața presei din ordonanța de punere sub acuzare, publicată și pe pagina web a partidului. 

Mihai Ghimpu a declarat că "învinuirile ce i se aduc în mod oficial de către CNA ministrului Iurie Chirinciuc sunt de altă natură și nu au nici o tangență cu circumstanțele expuse în comunicatul de presă al CNA și ulterior preluate de mass media".

În același timp în documentul Procuraturii publicat de PL, se face trimitere la ordinul 86/56 din 18.04.2016, pentru aprobarea Instrucțiunii cu privire la modul de utilizare a gropilor de împrumut.

"Chirinciuc Iurie și factori de decizie a Ministerului Mediului, folosindu-i-se de prevederile ordinului în cauză, telefonic și personal influențau factorii de decizie ai administrației publice locale de pe întreg teritoriu Republicii Moldova, pentru a facilita accesul agenților economici la extragerea ilicită de substanțe minerale utile (argilă), pentru construcția, reparația, reabilitarea, modernizarea și extinderea drumurilor publice ... finanțate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare", scris în ordonanța semnată de procurorul Victoria Furtună (în document e scris eronat Victoria Furtină).

Groapa de împrumut și ministrul Mediului

Potrivit procurprului, documentul ar fi fost rodul unei "înțelegeri prealabile între Iurie Chirinciuc, factori de decizie din cadrul Ministerului Mediului și persoane neidentificate, fiind emis fără expertiza juridică a Ministerului Justiției".

În același timp, încă anul 2015. Ministerul Mediului se opunea folosirii "gropilor de împrumut", de către autorități și companiile din domeniul construcțiilor de drumuri.

"Noțiunea "groapă de împrumut" nu se regăsește în legislația în domeniul folosirii raționale și protecției subsolului a Republicii Moldova", susținea ministrul Valeriu Munteanu, într-un răspuns dat Administrației de Stat a Drumurilor (ASD) pe 1 septembrie 2015.

Prin ordinul din 18.04.2016, semnat de Iurie Chirinciuc și Valeriu Munteanu pentru aprobarea Instrucțiunii cu privire la modul de utilizare a gropilor de împrumut, se crea un cadru legal pentru utilizarea gropilor de împrumut, dar cu o serie de condiții și "doar pentru excavarea sedimentelor în scopul construcției, reparației, reparației capitale, reabilitarea, modernizarea și extinderea drumurilor publice".

Documentul stabilea că dreptul de utilizare a gropilor de împrumut apare doar în baza "unui proiect tematic cu obiectivele de lucru clar stabilite în baza căruia este elaborat proiectul tehnic (tehnologic) de lucru".

La acestea se adăuga "avizul Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale privind lipsa sau existența zăcămintelor de substanțe minerale utile explorate", decizia Consiliului local cu privire la repartizarea lotului de teren pentru proiectarea gropii de împrumut și alte documente.

Beneficiarii gropilor de împrumut urmau să respecte o serie de cerințe, inclusiv "să decoperteze stratul de sol fertil și să-l păstreze în tot volumul inițial în stare utilă pentru recultivarea gropii de împrumut".

Peste jumătate de an, pe 9 noiembrie 2016, cei doi miniștri abrogau ordinul cu pricina invocând prevederile "Legii privind actele normative ale Guvernului și alte autorități ale administrației publice centrale și locale și HG cu privire la modul de efectuare a expertizei juridice și înregistrării de stat a actelor normative departamentale".

Toate drumurile sunt construite sau reconstruite cu încălcarea legii?!

Valeriu Munteanu a declarat pentru Mold-Street că în Republica Moldova lipsește cadrul legal referitor la gropile de împrumut și respectiv lutul era extras și folosit ilegal la construcția de drumuri, inclusiv și în prezent.

"De exemplu la construcția segmentului de cale ferată Cahul-Vulcănești s-a utilizat lut și nici până acum gropile de unde s-a extras minereul nu au fost recultivate", a precizat Valeriu Munteanu.

Totodată el susține că aceași încălcare se atestă și la lucrările de reabilitare a drumurilor naționale, pe banii alocați de instituțiile financiare internaționale.

"Am făcut și un demers la Procuratură pe toate gropile depistate. Totodată a apărut necesitatea de a reglementa domeniul și nu am făcut altceva decât să preluăm cadrul normativ din România și să îl înglobăm în Instrucțiunea aprobată prin acest ordin", a adăugat ministrul.

Potrivit oficialului în perioada de viață a Instrucținii au fost depuse doar șase cereri de folosire a gropilor respective, dar nu a fost autorizată nici una.

"Ordinul a fost legal pe toată perioada de funcționare și el nu a fost anulat nici de Guvern și nici de o instanță", a precizat ministrul.

Prejudicii de milioane

Totodată el a precizat că toată argila folosită în 2016 pentru lucrările de construcție a drumurilor a fost extrasă ilegal din gropi de împrumut, pentru că nimeni nu a avut autorizație.

"Așa au făcut agenții economici și în 2008, și în 2013. și în 2014 și în 2016. Au folosit aceste gropi pe propria răspundere. Pe fiecare caz depistat noi am calculat prejudiciul și actele respective au fost înaintate spre plată agenților economici", a mai spus Valeriu Munteanu, ministrul Mediului.

El adăugat că și în 2017, la lucrări este folosit lut extras din gropi ilegale, dar că nu este la curent dacă s-au pornit și dosare penale.

Abia acum și la Guvern și Parlament există proiecte de lege care ar oferi cadrul legal pentru exploatarea așa-ziselor gropi de împrumut.

Ce prejudiciu a fost cauzat bugetului de stat e greu de estimat dar e vorba de milioane de lei, pentru că exploatarea ilegală s-a desfășurat ani în șir și doar abia în 2016 s-a pus problema reglementării domeniului.

De exemplu în România pe lângă condițiile de exploatare și de respectare a normelor de mediu, cei care iau argila din gropile de împrumut trebuie să plătească statului român o redevență de 0,4 euro pentru fiecare tonă de pământ. În cazul unor șantiere de reabilitare sau construcție de autostrăzi e vorba de sute de mii de tone și chiar milioane de tone de argilă. 

De notat că în anii 2007-2009, ministru al Transporturilor a fost Vasile Ursu, în anii 2009-2013- Anatol Șalaru, în anii 2013-2015 - Vasile Botnari și din 2015 până în prezent Iurie Chirinciuc.

* * *

Acest material este publicat în cadrul Proiectului „Investigative reporting for transparency in public finance management and government integrity (Jurnalismul de investigație pentru transparența în managementul finanțelor publice și integritatea guvernului), implementat de Mold-Street.com. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material se poate face în mod gratui și nu necesită acordul Mold-Street.com.

Elaborarea acestui material a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al SUA sau a Guvernului SUA.