Astfel valoarea abaterilor și erorilor s-a majorat cu 20% față de anul 2015 și este de 2,2 ori peste nivelul din anul 2014, se arată într-un raport prezentat de Unitilă.

Potrivit acestuia factorii generatori de nereguli și deficiențe sunt nerespectarea legislației: la elaborarea bugetelor și la administrarea veniturilor, la procesul de achiziții, la evidența și administrarea patrimoniului etc.

Totodată Untilă a anunțat că în 2016 Curtea de Conturi a aprobat 38 de rapoarte de audit, fiind cuprinse 575 de entități publice, acțiunile de audit axându-se, preponderent, asupra următoarelor domenii: exercițiul bugetar al autorităților/entităților publice; auditarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului asigurărilor medicale de stat (audituri obligatorii); administrarea patrimoniului și veniturilor publice; salarizare, educație, justiție, securitate etc.

De asemenea, trei misiuni de audit au fost efectuate la solicitarea Parlamentului și altele opt – urmare a angajamentelor internaționale. 

Ministerul Finanțelor, lider la abateri

Din raportul prezentat de Veaceslav Untila rezultă că cele mai mai mari abateri au fost depistate la Ministerul Finanțelor - de circa șapte miliarde lei, fiind vorba în special de administrarea veniturilor bugetare, unde s-au depistat abateri de 5,7 miliarde lei.

În top urmează administrația municipiului Chișinău cu nereguli estimate la 4,9 miliarde lei, inclusiv 3,7 miliarde la reînregistrarea și evidența patrimoniului. Valoarea neregulilor este de aproape două ori mai mare ca bugetul anual al Primăriei Capitalei.

Pe trei se găsește Fiscul, cu abateri de 2,2 miliarde lei în domeniul administrării veniturilor bugetare. Ţinând cont de faptul că Fiscul este o structură subordonată Ministerului Finanțelor, apoi rezultă că pe seama acestei instituții revin peste nouă miliarde de lei, administați cu abateri de la prevederile legale.

Unde dispar trei bugete ale UTA Gagauzia

Clasamentul alcătuit de Curtea de Conturi este continuat de administrația autonomiei găgăuze cu abateri de 1,66 miliarde lei.

Cifra este de trei ori și ceva mai mare decât bugetul pentru anul 2016 a UTA Gagauzia.

Urmează Ministerul Educației unde valoarea abaterilor trece de 1,6 miliarde lei. Cele mai mari, de 900 milioane lei sunt la "utilizarea mijloacelor și patrimoniului public, fără respectarea condițiilor de economicitate, eficiență și eficacitate".

Alte 611 de milioane lei s-ar datora unor erori în datele evidenței contabile și în raportarea situațiilor financiare.

În clasament urmează administrația raiounului Ungheni cu nereguli de 861 de milioane lei, ceea ce reprezintă peste trei bugete anuale, Ministerul Sănătății cu 644.5 milioane, Ministerul Apărării - 492.1 milioane (aproape cât bugetul anual alocat apărării) și Compania Națională de Asigurări în Medicină - 400,6 milioane lei.

Administrația acestor instituții nu a comentat acuzațiile aduse de Curtea de Conturi.

Citiți și: Escrocherie în proporții deosebit de mari la Poliția de Frontieră. Procuratura a pornit patru cauze

În același timp o mare parte din acest nereguli se datorează și unor decizii ale Guvernului și Parlamentului, care acordă cu regularitate facilități și scutiri la plata unor taxe, estimate la câteva miliarde de lei pe an.

În plus în baza rapoartelor Curții de Conturi, Procuratura, CNA sau alte structuri doar uneori inițiază cauze penale.

Astfel Procuratura Anticorupție a investigat faptele invocate de auditorii Curții de Conturi privind anumite acțiuni ilegale ale factorilor de decizie la construcția și investițiile în amplasarea și funcționarea magazinelor duty-free la punctele de trecere a frontierei de stat, dar a emis ordonanță de neîncepere a urmăririi penale pe faptul dat.

În aceste condiții administrația Curții de Conturi insistă asupra unor împuterniciri mai largi și modificarea legislației pentru instituirea unui mandat clar instituției.

Scutiri de TVA și accize

De notat că anterior s-a constatat că în anii 2011-2015 bugetul de stat ar fi ratat venituri de circa 57,4 miliarde lei de pe urma numeroaselor facilități fiscale și vamale acordate de autorități la plata drepturilor de import.

„Cota cea mai mare din totalul facilităților o deține taxa pe valoare adăugată (TVA) la importul și comercializarea de mărfuri, care în anul 2015 a constituit circa 11 miliarde de lei, cu 20% mai mult ca în anul 2014", au precizat auditorii Curții de Conturi.

Totodată, ca pondere în Produsul Intern Brut, facilitățile fiscale și vamale au constituit în 2015 12,1% și respectiv, 37,1% - ca pondere în Bugetul Public Național, iar în bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale - circa 50,9%.

Citiți și:

Chișinău: 190 obiective neterminate, pagube de 160 milioane lei

* * *

Acest material este publicat în cadrul Proiectului „Investigative reporting for transparency in public finance management and government integrity (Jurnalismul de investigație pentru transparența în managementul finanțelor publice și integritatea guvernului), implementat de Mold-Street.com. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material se poate face în mod gratui și nu necesită acordul Mold-Street.com.

Elaborarea acestui material a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al SUA sau a Guvernului SUA.