În ultimii ani în ramură producerii și prelucrării lactatelor a început să se simtă efectul subvenționării și creării fermelor zootehnice pentru lapte. Această tendință ar putea fi dată peste cap din cauza condițiilor vitrege de pe piața lactatelor.

Situația geopolitică, războiul din Ucraina, embargourile rusești, seceta și recesiunea economică au afectat grav și pe producătorii și procesatorii de lapte. Şi toate acestea se întâmplă în perioada, când sectorul agroalimentar moldovenesc trebuie să depună eforturi conjugate pentru liberalizarea totală a comerțului cu Uniunea Europeană.

Laptele, mai ieftin decât apa

Industria lactatelor din regiune se numără printre cele mai afectate de embargoul rusesc impus anul trecut și produselor alimentare europene. Așa cum acestea nu mai pot fi exportate în Rusia, care este și unul dintre cei mai mari consumatori de lactate, piața europeană a ajuns a fi suprasaturată fapt ce a condus la scăderea dramatică a prețurilor.

Drept urmare, s-a ajuns la o situație aberantă, când prețul laptelui este mai mic în unele cazuri decât cel al apei îmbuteliate.

În medie, în statele UE, o sticlă de apă de un litru costă 1,34 de euro, în timp ce aceeași cantitate de lapte este cu aproape 50 de euro-cenți mai ieftină (0,89 de euro).

Acest lucru reprezintă un dezastru pentru fermieri. Sute de agricultori au protestat la mijlocul lunii septembrie la Bruxelles invocând că laptele se produce pe mai puțini bani decât se vinde, așa că ei ies în pierdere.

Ca răspuns, UE a promis ca le va acorda 500 de milioane de euro în regim de urgență pentru a-i ajuta.

Cauza principală a situației în care s-au pomenit producătorii de lapte europeni constă în faptul că înainte de impunerea embargoului, în Rusia ajungea 32% din cantitatea de brânză exportată de statele membre UE și 24% din cea de unt.

Un al doilea motiv îl reprezintă scăderea cererii de pe piața chineză, cel mai mare importator de lapte, în special de lapte praf.

Şi plus la aceasta, UE a renunțat în anul curent la cotele obligatorii de lapte, după o perioadă de 30 de ani în care acestea au funcționat. În 1984 a fost stabilit un prag maxim pentru fermierii care colectează și vând lapte iar cei care îl depășeau erau pasibili de sancțiuni.

Toate acestea au dus la o supraproducție, punând presiune pe prețurile lactatelor din UE.

Piața moldovenească, afectată de laptele ucrainean

Lăptarii moldoveni nu sunt afectați direct de această situație nefastă de pe piața europeană a laptelui. Şi asta deoarece laptele european, chiar dacă este mai ieftin decât apa plată europeană, este totuși mai scump decât cel moldovenesc.

În schimb, piața moldovenească este inundată de laptele produs în Ucraina, mult mai ieftin decât cel autohton. Recent, Asociația Națională a Producătorilor de Lapte din Moldova a solicitat Guvernului să protejeze producătorii locali de lactate, care nu fac față concurenței.

Potrivit Carolinei Linte, președinta Asociației, dacă rapid nu vor fi luate măsuri, ar avea de pierdut enorm atât industria laptelui cât și fermierii, producerea autohtonă a laptelui fiind sub semnul întrebării.

Ucraina procesează 11 milioane tone de lapte pe an. Spre comparație, în țara noastră volumul de lapte procesat anual este de 500-520 mii tone. Tradițional, Ucraina producea produse, care necesită multă materie primă cum ar fi cașcavalul, laptele praf sau untul. Aceste produse se fabricau în excedent în Ucraina și acesta era vândut pe piețele din Rusia și Kazahstan.

Însă după introducerea de către Rusia a embargoului, în Ucraina s-a creat un surplus enorm de lapte materie primă. Respectiv acesta s-a ieftinit, ajungând astăzi până la 18-19 eurocenți pentru un litru (spre comparație, în Moldova laptele costă 28-29 eurocenți). Iar odată cu materia primă s-a ieftinit și producția finită.

Procesatorii ucraineni s-au folosit de acest surplus de lapte pentru a fabrica produse ce necesită multă materie primă, în special cașcaval și unt, care având costuri foarte mici de producere, pot fi vândute foarte ieftin, chiar și la prețuri de dumping. Dar și lactatele clasice precum laptele pasteurizat, chefirul, brânzeturile sau înghețata ucraineană au început să caute piețe de desfacere alternative.

Așa cum pe piața belorusă este imposibil, practic, de intrat, în Kazahstan există mai multe bariere, iar pe piața europeană sunt necesare standarde foarte înalte de calitate, unica piață aflată la dispoziția lactatelor ucrainene ieftine a rămas cea moldovenească. Şi deoarece, la moment nu există nicio măsură de protecție pentru producătorii moldoveni de lactate, aceștia sunt afectați enorm de această stare de fapt, unele companii mai mici, fiind chiar în prag de faliment, susține Carolina Linte.

Fermierii sunt cei mai afectați

Însă, dacă procesatorii se mai pot descurca de rău de bine datorită unor produse cu valoare adăugată înaltă, situația fermierilor este mult mai șubredă. Potrivit dnei Linte, în pofida tentațiilor mari, un singur procesator moldovean s-a încumetat să prefere materia primă ucraineană. Este vorba despre Alba-Lactalis, care deja de câțiva ani are în plan procurarea laptelui ieftin din țara vecină.

Deși este justificată din punctul de vedere al businessului, această desolidarizare de fermieri ar putea costa foarte scump ramura zootehnică de producere a laptelui.

În special în regiunea de centru și sud, unde era arealul de colectare a materiei prime al Alba-Lactalis, a apărut un excedent enorm de lapte, piața de materie primă fiind puternic zdruncinată.

Potrivit lui Sergiu Pușcuța, director general al companiei JLC, principala componentă al concernului JLC, care controlează cea mai mare parte a pieței lactatelor din Moldova, ceilalți procesatori s-au solidarizat cu fermierii și n-au redus prețurile de achiziție.

„În rezultatul acestor acțiuni, piața de materie primă s-a păstrat și consider asta o realizare a noastră”, spune Pușcuța.

Nu suntem pregătiți deloc pentru comerțul liber de lactate cu UE

Cu toate că laptele de pe piața europeană este încă puțin mai scump decât cel moldovenesc, ne putem aștepta ca și acesta să fie importat în curând în țara noastră. Potrivit contingentelor de import, la moment din UE în Moldova pot fi importate 5 mii tone de lapte însă restricțiile vor dispărea în cinci ani după ce piața va fi liberalizată complet.

Pe de altă parte, la moment, deși nu există restricții în ce privește cantitatea laptelui moldovenesc, care poate fi exportat în Uniunea Europeană, lactatele moldovenești nu sunt în prezent admise pe piețele europene deoarece nicio fabrică, potrivit lui Pușcuța, nu corespunde exigențelor europene.

„Tebuie certificate în primul rând fabricile de lapte dar nicio fabrică de la noi nu cred să corespundă cerințelor europene. Trebuie făcută toată trasabilitatea, schimbat tot utilajul, modernizat procesul de producere, fapt ce necesită investiții enorme. Dar cea mai mare problemă o reprezintă materia primă”, spune directorul JLC. Şi asta deoarece materia primă în Europa trebuie să fie achiziționată de la ferme certificate. La noi circa 90% a laptelui produs, provine de la gospodăriile țărănești.

Fermele de lapte se dezvoltă într-un ritm lent

Deși fermele zootehnice de producere a laptelui apar în fiecare an, statul oferind subvenții generoase în acest sens (în ultimii cinci ani au fost alocate subvenții de circa 500 milioane lei pentru sectorul zootehnic), ritmul de apariție a acestora este încă destul de lent.

Cu toate acestea, directorul JLC spune că în fiecare an apar câte 2-3 astfel de ferme printre partenerii de afaceri ai JLC. Iar potențialul de dezvoltare a sectorului zootehnic pentru lapte este enorm. Dacă ne raportăm la situația existentă în timpul Uniunii Sovietice, când tehnologiile dar și rasele de vaci producătoare de lapte erau mai puțin eficiente, pe atunci în țara noastră se producea 1,5 milioane de tone de lapte.

Statutul de produs social nu permite o marjă prea mare de profit

Tradițional, În Republica Moldova, laptele este considerat produs social. Adică procesatorii nu pot să opereze cu marje de profit prea mari la o serie de produse de bază cum ar fi laptele sau chefirul. Iar acest fapt nu permite fabricilor de lactate chiar în anii buni să aibă o rentabilitate mai mare de 4-4,5%.

Spre exemplu, laptele procesat în general nu aduce profit însă ca volum acesta este cel mai fabricat produs lactat în Moldova. Un litru de lapte procesat iese din fabrică la prețul mediu de 7,55 lei. Așa cum prețul e achiziție este de 29 eurocenți, adică circa 6 lei, rămân 1,5 lei. Însă mai sunt cheltuieli de producere, salarii, electricitate etc., care acoperă această sumă aproape în întregime.

Profitul lăptarilor moldoveni nu poate asigura investițiile necesare pentru renovarea industriei

Însă pentru a ajunge la nivelul cerut de Uniunea Europeană și pentru a putea exporta pe piața comunitară, sunt necesare marje de profit mult mai mari.

Acestea în condițiile actuale pot fi asigurate de celelalte produse cu valoare adăugată mai înaltă cum ar fi cașcavalul, brânza, smântâna, untul, înghețata sau laptele praf. De altfel, laptele praf, produsul care aspiră, de regulă, excedentul de lapte de pe piață, s-a ieftinit în Ucraina de la 2,5 la 1,7 dolari kilogramul și acest lucru a afectat iarăși procesatorii moldoveni.

Deși în situația actuală procesatorii moldoveni nici nu pot să-și permită un profit prea mare din cauza competiției strânse din regiune din cauza dumpingului ucrainean, această situație nu poate continua veșnic, deoarece nicio întreprindere nu poate să lucreze prea mult fără profit. Până la urmă, cine nu va falimenta, va reveni totuși la prețuri rezonabile pentru o dezvoltare durabilă a businessului.

Însă în aceste condiții vitrege, industria moldovenească a lactatelor nu trebuie să supraviețuiască pur și simplu ci și să se pregătească pentru competiția acerbă de pe piața europeană unde se va integra deplin în câțiva ani.

Am văzut cum a reacționat Comisia Europeană la doleanțele fermierilor comunitari, care vor beneficia de un suport de 500 milioane de euro. Evident, Republica Moldova nu-și poate permite să fie la fel de generoasă cu fermierii săi, însă un suport, care să asigure dezvoltarea ramurii, ar trebui totuși să existe. Mai ales în condițiile actuale, când trebuie să supraviețuiască dumpingului ucrainean.

Ce măsuri de susținere își poate permite guvernul

În privința dumpingului, deși, făcând parte din Organizația Mondială a Comerțului, Republica Moldova nu prea are spațiu de manevră în ce privește protejarea pieței, există totuși câteva posibilități. Pentru a diminua impactul acestei inundări a pieței cu produse lactate ucrainene, autoritățile de la Chișinău ar trebui să întreprindă cel puțin măsuri simetrice celor întreprinse de ucraineni pentru a-și proteja piața.

La 15 februarie, curent, guvernul ucrainean a adoptat o hotărâre privind suprataxa de protecție pentru piața internă. Astfel, producția lactată din Moldova importată în Ucraina are o suprataxă de 10-15%. Din această cauză produsele moldovenești sunt total necompetitive pe piața ucraineană.

În acest context, lăptarii moldoveni au propus executivului de la Chișinău să introducă cel puțin aceleași reguli de joc. Adică, marfa ucraineană introdusă în Moldova să fie taxată exact ca cea moldovenească introdusă în Ucraina, cu 10-15%.

Rămâne actuală și cerința privind subvenționarea sectorului primar adică susținerea fermelor zootehnice pentru lapte.

Şi în privința calității ar trebui să existe mai multă exigență în ce privește produsele ucrainene introduse. „Am rugat Agenția Națională privind Siguranța Alimentelor să fie mai vigilentă și să verifice toate loturile de produse lactate importate. Este un produs ușor perisabil și starea și prospețimea lui depinde de felul în ce condiții a fost produs, cum a fost păstrat etc. De fapt aici ANSA nu trebuie decât să-și îndeplinească funcția de bază, care constă în garantarea siguranței alimentelor introduse pe piața moldovenească.”, ne spune Carolina Linte.

* * *

"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.”