Ultima consultare a fost organizată de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și la care au fost enunțate mai multe argumente pro și contra.

Un sector important al economiei țării?

Documentul prevede eliminarea pragului de 10.000 de lei, până la care se puteau efectua operațiuni de schimb valutar fără prezentarea actelor de identitate.

Citiți și:

De ce la schimbarea valutei va fi obligatorie prezentarea actelor de identitate

Autorul proiectului, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, susține că aceasta este o măsură importantă de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului, necesară pentru protejarea sistemului financiar și asigurarea unui mediu financiar sigur și transparent.

Reprezentanții Asociației Businessului European au menționat riscurile privind protecția datelor cu caracter personal, care urmează a fi colectate de către casele de schimb valutar de la cetățeni.

În schimb, reprezentanții companiilor ce prestează servicii de schimb valutar au susținut că această prevedere poate duce la creșterea pieței tenebre și va fi o lovitură pentru business-ul legal.

În opinia lor, cerința respectivă îi va speria pe mulți moldoveni care dețin valută și vor să o schimbe, pentru că ei vor prefera să schimbe banii la cei care prestează acest serviciu ilegal.

„Schimbul valutar în Moldova este un sector important al economiei țării”, a argumentat un proprietar de casă de schimb valutar, prezent la consultări.

În replică, a fost adus exemplu României, unde deja de 20 de ani este obligatorie prezentarea actului de identitate la schimbul de valută.

Daniel-Marius Staicu, directorul Serviciului prevenirea și combaterea spălării banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție, a menționat în acest sens faptul că în România casele de schimb valutar au supravețuit acestor reglementări și își continuă activitatea.

Pe de altă parte, el a făcut o comparație cu cifrele privind numărul de case de schimb valutar, susținând că în România sunt doar 425 unități, în timp ce în Republica Moldova numărul este mult mai mare. Potrivit unor cifre vehiculate în cadrul ședinței de la Parlament, ar fi peste 600 de unități. Şi această, în condițiile în care România este o țară de circa opt ori mai mare decât Republica Moldova.

Numărul caselor de schimb valutar din Republica Moldova este de 6,5 ori mai mic decât în România

Datele oficiale din România, însă, contrazic argumentele și cifrele șefului Serviciului prevenirea și combaterea spălării banilor din Moldova.

Potrivit Ministerului Finanțelor din România, pe 1 iulie 2023, activau 474 de entități autorizate să desfășoare activități de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele care fac obiectul supravegherii Băncii Naționale a României.

Aceste entități/firme dețineau, pe 1 iulie 2023, 2.727 de puncte de schimb valutar autorizate să desfășoare activități de schimb valutar pe teritoriul României.  Datele respective nu înclud, însă, casele de schimb valutar ale băncilor.

În schimb, în Republica Moldova, pe 1 septembrie 2023 erau înregistrate 954 de unități de schimb valutar, cu 200 mai puține decât erau la începutul anului 2022.

Din numărul total, 412 sunt case de schimb valutar, 535 – birouri de schimb valutar (inclusiv aparate de schimb valutar) ale băncilor și 7 puncte de schimb valutar ale hotelurilor, arată datele Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Altfel spus, numărul caselor de schimb valutar din Republica Moldova (fără cele ale băncilor) este de 6,5 ori mai mic decât în România.

Menționăm că modificările la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului au fost votate în prima lectură de Parlament pe 17 august 2023 și urmează a fi votate în lectura a doua.

Amintim că, din 1 iulie, au intrat în vigoare modificările legislative, prin care cetățenii Republicii Moldova sunt obligați să prezinte actul de identitate la casele de schimb valutar în cazul sumelor ce depășesc 10.000 de lei.