Potrivit petiției, Air Moldova s-a pomenit într-o criză financiară profundă după ce banca ar fi impus compania să majoreze depozitul pentru garantarea rambursării biletelor care nu au fost utilizate, ceea ce a creat un deficit de mijloace bănești necesare pentru activitatea companiei.

Air Moldova nu are bani pentru a achita salariile angajaților

În consecință, operatorul aerian nu are bani acum pentru a achita salariile angajaților pentru lunile februarie-aprilie, serviciile Aeroportului Internațional Chișinău, deservirea și alimentarea cu combustibil a aeronavelor contractate și datoriile față de toți prestatorii de servicii.

„Toate cele enumerate duc la anularea zborurilor în masă și incapacitatea companiei de a-și onora obligațiunile față de pasageri, parteneri și angajați. Pe această cale, solicităm implicarea dumneavoastră (a președintei Maia Sandu – n.r.) în situația creată, fiind ultima noastră șansă de a salva operatorul național Air Moldova”, se arată în petiția angajaților.

Ei avertizează că, în caz contrar, în mai puțin de câteva zile, compania va intra în faliment și, prin urmare, 285 de persoane ar rămâne fără locurile de muncă.

Semnatarii petiției cer ca banca să permită companiei să ia bani din depozitul pentru garantarea rambursării biletelor neutilizate și spun că acest lucru ar stopa anularea zborurilor. De asemenea, ei solicită ca statul să renunțe la sechestrul aplicat pe activele și capitalul social al Air Moldova.

Dosar de spălare de bani

Amintim că în toamna 2019, la un an de la privatizarea companiei, Agenția pentru recuperarea bunurilor infracționale a CNA și Procuratura Anticorupție au aplicat sechestru pe active ale Air Moldova în valoare de 670 de milioane de lei, printre care automobile, imobile și aeronave.

Tot în 2019, sub sechestru a ajuns și capitalul social al companiei de 301,6 milioane de lei și, potrivit CNA, nu afectează activitatea Air Moldova.

„Acțiunile s-au desfășurat în cadrul unui dosar de spălare de bani în proporții deosebit de mari la privatizarea ÎS Air Moldova. În fapt, este vorba despre un șir de tranzacții fictive, care au condus la privatizarea companiei aeriene vizate. Aplicarea sechestrului are ca scop evitarea riscurilor de înstrăinare a patrimoniului întreprinderii”, se preciza în comunicatul emis atunci de CNA.

La începutul lunii martie 2023, datoriile Air Moldova au ajuns la 2 miliarde de lei față de 1,2 miliarde de lei cât erau la data privatizării operatorului, iar pierderile în 2022 ar fi ajuns la 500 de milioane de lei, declara pentru Jurnal TV directorul adjunct al Autorității Aeronautice Civile, Victor Neaga.

În același timp, unii experți și unele surse mass-media promovează ideea de a trece din nou Air Moldova în proprietatea statului, ca țara noastră să dețină o companie aeriană, ceea ce ar fi o catastrofă pentru bugetul țării.

Naționalizarea și apoi privatizarea

De altfel, acest lucru nu este ceva nou. Acum 20 de ani, guvernarea comunistă a naționalizat abuziv Air Moldova, după ce, în 2000, 51% din capital ajunsese sub controlul unei companii germane. Ulterior autoritățile au fost nevoite de câteva ori să pompeze bani în Air Moldova, ceea ce nu a salvat compania de la grave probleme financiare.

În vara anului 2017, cele mai mari bănci din Republica Moldova nu mai acceptau să dea credite întreprinderii de stat Air Moldova, pe motiv că aceasta nu are suficient capital cu care să garanteze rambursarea banilor și, respectiv, nu mai întrunea cerințele impuse de legislația bancară.

Așa că statul, prin instituțiile sale, a oferit un ajutor de 90 milioane lei, în schimb Air Moldova urma să prezinte în decurs de jumătate de an un „plan de restructurare sau de lichidare a beneficiarului”.

Deși, în martie 2018, compania a prezentat Planul, Guvernul Filip a decis privatizarea Air Moldova, care acumulase datorii de 1,2 miliarde lei și continua să genereze pierderi uriașe.

Air Moldova a fost privatizată în octombrie 2018 de Civil Aviation Group SRL, o firmă fondată de moldovenii Andrei Ianovici și Serghei Melnic, precum și de firma privată de aviație din România, Blue Air, pentru suma de 50 de milioane de lei. Aceștia, însă, se pare că au fost și sunt un paravan pentru oligarhi moldoveni.

Ulterior, Blue Air s-a retras din structura asociaților și 49% din capitalul Air Moldova a ajuns să fie deținut de omul de afaceri Dzintars Pomers din Letonia. De altfel, Blue Air a ajuns deja în faliment, deși a beneficiat de ajutoare uriașe din fondurile europene.

O comisie parlamentară de anchetă a constatat că privatizarea Air Moldova a avut loc în condiții suspecte, fiind formate datorii artificiale: concursul a fost viciat, au avut loc mai multe tranzacții dubioase, iar compania care a preluat operatorul nu și-a îndeplinit angajamentele asumate.