Un total de 42.000 de miliarde de dolari au fost create începând cu 2020, din care 26.000 de miliarde de dolari, sau 63%, sunt adunate de primii 1% dintre cei ultrabogați, potrivit raportului.

Restul de 99% din populația globală a adunat doar 16.000 de miliarde de dolari din noua bogăție, spune organizația de caritate.

„Un miliardar a câștigat aproximativ 1,7 milioane de dolari pentru fiecare dolar din noua bogăție globală câștigată de o persoană aflată în ultimele 90 la sută”, se arată în raportul lansat la deschiderea Forumului Economic Mondial la Davos, Elveția.

Acesta sugerează că ritmul în care este creată bogăția s-a accelerat, deoarece cel mai bogat 1% din lume a adunat aproximativ jumătate din toată bogăția nouă în ultimii 10 ani.

Raportul Oxfam a analizat date despre crearea de averi la nivel mondial de la Credit Suisse, precum și cifre din Lista miliardarilor Forbes și lista miliardarilor în timp real Forbes, pentru a evalua schimbările aduse bogăției celor ultrabogați.

Cercetarea contrastează această creare de bogăție cu rapoartele Băncii Mondiale, care a declarat în octombrie 2022 că probabil că nu își va îndeplini obiectivul de a pune capăt sărăciei extreme până în 2030, deoarece pandemia de Covid-19 a încetinit eforturile de combatere a sărăciei.

Gabriela Bucher, director executiv al Oxfam International, a cerut majorarea taxelor pentru cei ultrabogați, spunând că aceasta este o „precondiție strategică pentru reducerea inegalității și resuscitarea democrației”.

În comunicatul de presă al raportului, ea a spus, de asemenea, că schimbările aduse politicilor fiscale ar contribui la abordarea crizelor aflate în desfășurare în întreaga lume.

„Taxarea corporațiilor super-bogate și mari este ușa de ieșire din crizele care se suprapun astăzi. Este timpul să demolăm mitul, potrivit căruia reducerile de taxe pentru cei mai bogați au ca rezultat „curgerea bogăției cumva către toți ceilalți”, a spus Bucher.

Crizele coincidente din întreaga lume, care se alimentează una pe cealaltă și produc o adversitate mai mare împreună decât dacă ar fi separate, sunt denumite și „policriză”.

În ultimele săptămâni, cercetătorii, economiștii și politicienii au sugerat că lumea se confruntă în prezent cu o astfel de criză, deoarece presiunile din cauza crizei costului vieții, schimbărilor climatice și alte presiuni se ciocnesc.