Chiar și așa, reprezentanții Danube Logistics SRL s-au arătat deranjați de astfel de comentarii negative.

Eleonora Mihailă, ofițer de presă la Danube Logistics SRL, a ținut să precizeze că „începând cu 2011, unicul acționar al Danube Logistics SRL este compania olandeză Danube Logistics Holding BV, care și-a păstrat acest statut și după preluarea grupului de companii Danube Logistics de către BERD”.

Tranzacție înregistrată în Cipru

Totuși, această preluare este practic identică cu alte operațiuni contestate. Cel mai relevant exemplu este cel al Aeroportului Internațional Chișinău, care - ca și în cazul Portului Internațional Liber Giurgiulești - se află în gestiunea/concesiunea unei companii private (care ar fi sub controlul unor afaceriști și politicieni din Moldova).

În vara anului 2019, offshorul NR Investments Ltd din insula Guernsey, controlat de un miliardar britanic, anunța că a achiziționat firma Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru, ce deținea 95% din capitalul Avia Invest SRL, aceasta din urmă fiind concesionara aeroportului.

Evenimentul a provocat o serie de reacții negative și acuzații la adresa guvernului condus de Maia Sandu precum că ar fi vândut Aeroportul Internațional Chișinău. Fostul premier Ion Sturza chiar a cerut atunci demisia ministrului Economiei, sugerând că acesta este principalul vinovat de cele întâmplate. „Ca cetățean a acestui stat, cer imperativ demisia ministrului Vadim Brînzan”, a scris Sturza pe Facebook.

Cu certitudine, BERD este o instituție internațională respectabilă și nu ar trebui să punem la îndoială credibilitatea și seriozitatea ei.

Totuși analogiile nu pot fi evitate. Şi în cazul Danube, și în cel al Avia Invest tranzacția a fost efectuată în Cipru, o țară cu un regim fiscal lejer, considerată chiar paradis fiscal, iar bugetul Republicii Moldova nu a avut nici-un beneficiu, adică nu a intrat nicio taxă din această tranzacție.

Cum s-au schimbat proprietarii

La fel proprietarii/beneficiarii acestora de peste hotare s-au schimbat de câteva ori, iar statul a fost doar informat peste un anumit timp, fără a i se cere vre-un acord măcar formal.

Danube Logistics SRL a fost înregistrată pe 27 decembrie 2004 cu denumirea Azertrans SRL, având ca unic asociat pe Ghenadie Apostol, un fost angajat al grupului Azpetrol.

Pe 29 decembrie 2004, Guvernul Republicii Moldova a semnat cu grupul de companii azere Azpetrol, din care făcea parte și Azertrans, un set de acorduri privind finalizarea construcției la Giurgiulești a unui terminal petrolier, a unui port de pasageri și de mărfuri, a unei rafinării de petrol și a unei rețele de benzinării.

În plus, Azpetrol achita și datoria de circa 20 de milioane dolari a Guvernului față de BERD. În schimb Guvernul a oferit o serie avantaje fiscale, precum scutirea, timp de opt ani, de plata TVA și a taxelor vamale la importul produselor petroliere, terenuri pentru infrastructura Portului.

Peste două luni de zile, în februarie 2005, locul lui Apostol în capitalul social al Azertrans este luat de Azpetrol Oil Services Group BV din Olanda. 

În 2005, Azpetrol a avut probleme cu autoritățile din Azerbaidjan și investitor a devenit compania olandeză Easeur Holding BV, iar companiile din Moldova Azpetrol, Azertrans și Azpetrol Refinery au fost redenumite în Bemol Retail, Danube Logistics și Bemol Refinary.

Tot din această perioadă, de administrarea afacerilor s-a ocupat Thomas Moser, având calitate de vice-președinte și apoi președinte al Easeur Holding BV, Bemol Retail SRL și Danube Logistics SRL.

Cu toate acestea, proprietarul real al holdingului era Rafiq Aliyev, cetățean al Azerbaijanului. Acesta însă la scurt timp după ce a fost semnat acordul de investiții în Port, a fost arestat și a ajuns în închisoare în patria sa. Abia în 2013 a fost achitat și eliberat.

În 2011, când programul de investiții, de fapt, a fost finalizat, a fost realizată o „redistribuire a proprietăților” în Portul Giurgiulești.

Pe 9 noiembrie 2011 a fost încheiată o tranzacție de cumpărare și vânzare, în urma căreia compania olandeză Easeur Holding BV a vândut 80% din acțiunile Danube Logistics SRL unei alte firme olandeze - Danube Logistics Holding BV (înregistrată în septembrie 2011 în Olanda). Alte 20% la acea vreme aparțineau BERD, care se va retrage ulterior din capitalul firmei din Moldova.

Aici merită să menționăm suma tranzacției - 344 dolari, dar și faptul că vânzător și cumpărător erau una și aceeași persoană - Thomas Moser. În primul caz el a „reprezentat” interesele Easeur Holding BV, iar în al doilea – cele personale. Or el a fost fondatorul Danube Logistics Holding BV.

După eliberarea din închisoare în 2013 și sosirea sa în Moldova, Rafiq Aliyev a dorit să revină la administrarea companiilor sale. A aflat, însă, că firma Danube, care gestionează Portul Internațional Liber Giurgiulești, în dezvoltarea căruia a investit 52 de milioane de dolari, nu îi aparține. Tentativa de a rezolva totul în mod pașnic nu a reușit. Așa că au fost inițiate procese în instanțele moldovenești și străine.

Acum aflăm că, de la începutul lunii mai 2021, beneficiarul final la Danube Logistics SRL a devenit BERD, care a luat locul lui Thomas Moser.

De ce tace guvernul?

O altă analogie cu Aeroportul Chișinău este că activele companiei preluate de BERD în Republica Moldova se află sub sechestru și în acest sens există și litigii la nivel internațional.

Este neclar de ce o instituție internațională cunoscută ca BERD se aventurează pentru a cumpăra active aflate în litigiu. Mai ales că există decizii irevocabile în favoarea companiei Bemol Retail. Capitalul social al Danube Logistics SRL de circa 270 milioane lei se află sub sechestru și, juridic vorbind, acest sechestru este înca valabil.

Pe de altă parte, statul este în drept să ceară explicații de la BERD, mai ales că în joc este un obiectiv strategic, iar ca urmare a litigiului ce există între Danube și Bemol și sechestrului aplicat pe activele Danube din Moldova, este în joc și reputația statului.

O eventuală neexecutare a deciziei instanțelor locale, care au dispus să fie recuperat prejudiciul ce urmează să îl încaseze proprietarul Bemol Retail, ar putea degenera într-un proces contra Republicii Moldova, cu achitarea a sute de milioane de lei, în locul lui Thomas Moser, fostul manager și beneficiar al Danube Logistics.

Alte contracte, aceeași situație

Menționăm că o dovadă a faptului că autoritățile statului nu cunosc întotdeauna ce se întâmplă în astfel de parteneriate publice-private sau concesiuni sunt și alte contracte de acest fel, lista cărora este pe pagina web a Agenției Proprietății Publice.

De exemplu BB-Dializa SRL, companie ce implementează din anul 2014 proiectul de parteneriat public-privat de modernizare a centrelor de dializă existente și de creare de centre noi, și-a schimbat de câteva ori proprietarii. Astfel, încă din august 2017, în loc de o companie germană BB-Dializa SRL, apare ca unic asociat pe BB-Hamodialyse Limited din Cipru, interesele căreia au fost reprezentate de avocatul Igor Popa, care l-a apărat pe ex-premierul Vladimir Filat.

Faptul că cei de la Guvern nu cunosc despre aceste modificări este confirmat de rapoartele APP, care scrie în continuare că partener privat este consorțiul BB-Hämodialyse Handelsgesellschaft mbH din Germania. 

Un alt caz este PPP „Construcția de locuințe și obiective social-culturale pe terenul din strada N. Testimițeanu, nr.3, mun. Chișinău”, semnat în noiembrie 2016 de fostul ministru al Apărării Anatol Şalaru cu firma Energotehcomplet SRL din Chișinău, care avea un capital de 5.400 de lei și un singur fondator, Natalia Cioinac, despre care nu se cunoștea multe.

Peste câteva luni, Energotehcomplet SRL a ajuns sub controlul afaceriștilor Alexandr Rogovoi și Boris Shvartsman, care dețin câteva companii implicate în proiecte imobiliare și au fost implicați în mai multe tranzacții. Au figurat și ca fondatori ai companiei Remington SRL, acționar al Moldindconbank până nu demult.

Statul trebuie să își apere interesele

În concluzie, dacă precedentele guverne și-au permis să ignore astfel de situații, pentru că frecvent cei care se aflau acolo sau controlau din spate, sau aveau interese, noua administrația a președintelui Maia Sandu și partidele pro-europene au promis să nu le mai tolereze.

În acest sens, este evident că statul trebuie să își protejeze interesele, dar nu cu decizii abuzive, care pot duce la procese în instanțele de arbitraj internațional sau la CEDO.

Din păcate, nu vedem vreo reacție de la instituțiile statului, iar cele ale puținilor politicieni care s-au expus pe marginea acestui subiect au fost anemice.

...

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.