Se constată, însă, că Legea privind piața produselor petroliere ajustată de Parlament este plină de lacune, iar aplicarea ei întocmai ar putea duce la dispariția companiilor mici.

ANRE nu va stabili prețurile la carburanți

Pe 20 mai, ANRE a organizat prima rundă de consultări publice privind noua metodologie, instituția fiind obligată să adopte documentul până pe 14 iunie.

Chiar în debutul ședinței, directorul ANRE, Eugen Carpov, a menționat că noua lege conține prevederi care pot fi interpretate în moduri diferite, precum și lacune care fac dificilă elaborarea unei metodologii ce să poată fi aplicată în practică.

Totodată, el a precizat că Agenția nu va stabili prețuri-plafon, adică maxime, responsabilitatea fiind pe seama fiecărei companii petroliere.

Andrei Adam, Șeful departamentului pentru licențiere, monitorizare și control din cadrul ANRE a făcut o scurtă prezentare a situației de pe piață, apoi a menționat unele neconcordanțe.

„Legea prevede că companiile petroliere trebuie să stabilească atât prețurile cu ridicata, cât și cele cu amănuntul. Dar companiile care vând combustibil doar cu amănuntul nu pot face aceste calcule, pentru că nu se ocupă cu importul. Și există 84 de astfel de companii, care dețin 306 de stații de alimentare”, a spus Adam. 

Altfel spus, aplicarea legii ar putea lovi în special în micile companii și nu în operatorii mari, așa cum se laudă politicienii.

Legea contravine standardelor de contabilitate

Ana Groza, director executiv al Asociației Investitorilor Străini (FIA), a menționat mai multe prevederi din legea adoptată de Parlament, care se bat cap în cap cu legislația în vigoare.

Potrivit ei, prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a carburanților nu pot fi determinate separat pentru fiecare lot de produs importat, întrucât companiile petroliere vor fi nevoite să calculeze un preț maxim de fiecare dată când efectuează o procedură de import, indiferent de cantitatea acesteia.

„În practică, companiile petroliere efectuează pe lună circa o sută de intrări respective, pentru fiecare tip de carburant în parte, adică circa 400 de intrări per total pe lună. Astfel, este imposibil de implementat în practică o astfel de prevedere”, a concluzionat Ana Groza.

Totodată, ea susține că noua metoda de evidență a stocurilor pentru fiecare lot separat, conform Legii adoptate de Parlament, contravine atât standardului național de contabilitate, cât si al celui internațional (SIRF). Or, potrivit acestui standard, evidența stocurilor de produse petroliere se efectuează conform metodei costului mediu ponderat, și nu pe loturi distincte.

În consecință, în cazul implementării întocmai a Legii, companiile petroliere vor fi puse în fața dilemei: să încalce Standardele Naționale de Contabilitate sau să respecte Legea produselor petroliere. Totodată, aceasta ar putea duce la apariția unui deficit de carburanți pe piață, susține director executiv al Asociației Investitorilor Străini.

Groza a menționat și faptul că legea nu ia în calcul folosirea biocarburanților, dar și calitatea produselor petroliere, ceea ce va forța companiile să evite importul și comercializarea unor tipuri de carburanți, în special a celor premium care sunt mai scumpi.

Ai benzinărie, trebuie să ai contract și cu Platts

Un al element al Legii ce a provocat semne de întrebare este folosirea cotațiilor Platts la calcularea prețurilor. În prezent, firmele mici, ce nu sunt importatori, atunci când cumpără produse petroliere nu folosesc cotațiile Platts, ci prețul final de la comercializarea cu ridicata.

Noile prevederi din lege, însă, îi obligă pe toți comercianții de produse petroliere să calculeze prețurile conform cotațiilor Platts, la care însă poți avea acces doar având abonament. 

Directorul ANRE, Eugen Carpov, chiar a menționat că un contract pentru obținerea cotațiilor zilnice de la Platts costă mai mult de 50.000 de dolari pe an.

„Nu sunt sigur că mulți dintre micii comercianți își pot permite așa-ceva. Dar trebuie să găsim o soluție", a subliniat directorul ANRE.

Vadim Afteni, reprezentant al Ghervas-Petrol (o mică companie din Ialoveni), a adăugat că firmele mici care au una sau două stații de benzină vor avea dificultăți și la procedurile de modificare a prețului produselor petroliere, deoarece este foarte posibil ca ele să nu vândă stocurile din lotul anterior în decurs de 14 zile. Totodată, el a susținut că marja permisă ar trebui să fie calculată separat pentru importuri și pentru vânzarea cu amănuntul.

La rândul său, Ion Mura, director-adjunct la Lukoil-Moldova a cerut să se ofere o definiție clară a conceptului de lot și partidă, aceasta fiind o problemă serioasă pentru viitoarea metodologie, deoarece, conform noii legi, prețul trebuie calculat separat pentru fiecare lot.

„Cineva aduce combustibil cu cisternele auto, iar altul cu trenul. Care dintre acestea va fi considerat o partidă”, a întrebat el. Mura a adăugat că noua metodă nu va fi fezabilă în practică, deoarece două loturi diferite de combustibil pot fi amestecate la benzinărie și nu este clar momentul în care ar trebui să se schimbe prețul.

De asemenea, el a fost revoltat de faptul că, potrivit legii, importatorii vor trebui să calculeze prețul maxim de import, ceea ce nu se face în nicio țară.

O lege copy/paste

Indignat de noile prevederi s-a arătat și Cornel Constantinescu, manager la Petrom Moldova, care a susținut că legea a fost scrisă de cineva care nu pricepe nimic în importul și vânzarea de combustibil, iar documentul este o copie a alteia mai vechi.

„Legea nici măcar nu ia în considerare densitatea combustibilului, care se modifică de la producere, la depozitare, transportare etc.”, a adăugat Constantinescu, care a estimat că prevederile ei nu vor putea fi aplicate.

Directorul ANRE Violina Şpac i-a atenționat, însă, pe petroliști că metodologia trebuie să respecte strict legea, chiar dacă ANRE încearcă să găsească un compromis. „Acest compromis trebuie să se încadreze în litera legii”, a spus Şpac.

În replică, Ion Mura, directorul adjunct al Lukoil, a declarat că firma nu încalcă și nu are de gând să încalce legea. „Vom lucra în cadrul legii, dar în limita posibilităților existente. Nu vreau să spun nimic, dar dacă va fi imposibil să funcționăm, nu vom încălca legea. Trebuie, totuși, să existe o posibilitate de a schimba ceva”, a spus Mura.

De notat că în Lege se găsesc și descrieri eronate a componentelor din formula de calcul a stabilirii prețurilor, ce nu pot fi implementate și urmează a fi schimbate (ex: la CV lei/USD, la densitate litri/tona.

În final, Eugen Carpov a menționat împăciuitor că chiar șeful statului, atunci când a promulgat legea cu pricina, a promis că în scurt timp vor fi propuneri de modificare a acesteia, care să fie propuse spre aprobare noului Parlament.

Populismul costă scump

Amintim că, pe 10 aprilie 2021, Parlamentul a aprobat un proiect de modificare a Legii privind piața produselor petroliere, document care prevede noi norme de calculare și aplicare a prețurilor la benzină și motorină, ținând cont de fluctuațiile existente la bursele internaționale și regionale (Platts).

Prețurile se vor calcula per litru, separat pentru fiecare tip de produs și partidă importată. Periodicitatea propusă pentru recalculare este de 14 zile. 

Autorul inițiativei, deputatul Alexandru Oleinic, susținea că amendamentele  propuse sunt orientate spre limitarea abuzurilor în domeniu, prin crearea în perspectivă a unui mediu economic bazat pe principiile economiei de piață.

Inițiativă propusă, la începutul anului 2020, a stat în sertare până la începutul acestui an, când după o serie de scumpiri a carburanților, politicienii au revenit la ea, cu scopul declarat de a ține în frâu prețurile.

De notat că politicienii și guvernanții au încercat de nenumărate ori să intervină pe piața petrolieră, dar efectele au fost de cele mai dese ori catastrofale.

De exemplu, în anii 2001-2009 guvernarea comunistă au folosit în acest scop întreprinderea de stat Moldresurse, care importa motorină și o distribuia la prețuri mai mici agricultorilor.

În realitate, Moldresurse a fost folosită în scopuri politice pentru a promova imaginea comuniștilor, iar în final ea a dat faliment, având datorii de peste 100 de milioane lei față de Banca de Economii și bugetul de stat.

...

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.