Consiliul Superior al Magistraturii, autoritate de auto-guvernare în sistemul judiciar al Republicii Moldova, criticat mai ales pentru protecția oferită magistraților certați cu legea, suferă în prezent de lipsă de respect din partea membrilor breslei. Mai mult! CSM se confruntă cu o formă de insurecție din partea magistraților, spun experții.

Unul dintre cele mai recente exemple în acest sens este gestul judecătoarei Alinei Balan, iar trendul de a sfida deciziile CSM a luat amploare în ultimii ani. 

Astfel CSM riscă să fie amendat după ce a refuzat, în cadrul ședinței din 23 martie, să pună în executare o hotărâre a Curții de Apel Chișinău (CA Chișinău), care obliga CSM să propună președintelui Republicii Moldova numirea în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, а judecătoarei Alina Ваlаn. 

Anterior, Consiliul a refuzat să promoveze magistrata, după termenul inițial de cinci ani. Judecătoarea a contestat hotărârea CSM, iar CA Chișinău i-a dat câștig de cauză. 

Nu este prima dată când judecători respinși de CSM se adresează la CA Chișinău - dar și la alte instanțe - pentru a rămâne în sistem sau chiar pentru a avansa în carieră. Unii experți califică această practică drept una ilegală și lipsită de argumentare și logică juridică.

Nu a întrunit numărul de voturi

Alina Balan a fost numită în funcția de judecătoare la 27 noiembrie 2015, pe un termen de cinci ani, la Judecătoria Orhei. La 30 decembrie 2016, magistrata a fost suspendată din funcție în legătură cu acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani, revenind la lucru în octombrie 2019. În septembrie 2020, ea a solicitat să fie numită judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă, iar la 6 octombrie a ajuns în fața membrilor CSM pentru a-și susține cererea. Obținând șapte voturi pro și patru împotrivă, Alina Balan nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi propusă Președintelui Republicii Moldova în vederea numirii în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. 

S-a adresat în instanță și a câștigat

Întrucât nu avea abateri disciplinare, iar Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”, Alina Balan a contestat hotărârea CSM la Curtea de Apel Chișinău. Magistrata a invocat că nu sunt clare motivele care au condus la neîntrunirea numărului necesar de voturi, iar membrii Consiliul care au votat împotrivă nu și-au argumentat poziția sub nicio formă.

Alina Balan a argumentat în cererea de chemare în judecată că nu a fost tratată în mod egal cu magistrații aflați în situații similare, or - potrivit textului cererii - ea „a obținut ca și alți colegi calificativul „foarte bine” la evaluarea extraordinară, în ședință nu au fost formulate obiecții asupra activității sale, profesionalismului, integrității, lipsesc careva sancțiuni disciplinare”.

CSM a solicitat respingerea cererii Alinei Balan, întrucât la contestarea încălcării unui drept ea urma să respecte totodată dreptul discreționar la vot al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

La 26 noiembrie 2020, CA Chișinău a admis cererea Alinei Balan, a anulat hotărârea CSM din 6 octombrie în partea respingerii solicitării judecătoarei și a obligat instituția să înainteze propunerea șefului statului de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Citiți și: 

Câți bani primește anual justiția moldovenească

În motivarea deciziei, Curtea de Apel Chișinău a reținut că prevederile normative ”judecătorii vor fi numiți” și ”judecătorii sunt numiți în funcție” denotă faptul că, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea judecătorului în funcție până la atingerea plafonului de vârstă este un act administrativ individual obligatoriu, dar nu discreționar. 

În același timp, magistrații de la CA Chișinău au notat că Alina Balan a fost tratată diferit față de colegii săi, care fiind evaluați similar de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, au fost promovați de CSM. „Instanța de judecată subliniază că, previzibilitatea legii presupune că, de la bun început judecătorii sunt îndreptățiți să aibă încrederea că vor fi eliberați din funcție doar în cazul în care nu vor face față rigorilor impuse de profesie și că decizia cu privire la eliberarea din funcție va fi luată de către organul de autoadministrare a judecătorilor, cu respectarea legii materiale și procedurilor”, se arată în hotărârea CA Chișinău.

O opinie separată

Unul dintre membrii completului de judecată de la CA Chișinău, care a examinat cererea Alinei Balan, a avut în acest caz opinie separată. Este vorba despre magistratul Anatolie Minciuna. Acesta consideră că cererile urmau a fi admise parțial, instanța limitându-se doar la anularea hotărârii, din considerentul că aceasta nu este motivată și nu întrunește condițiile prevăzute de lege. 

În partea ce ține de obligarea CSM să emită hotărâre cu privire la înaintarea propunerii Președintelui Republicii Moldova de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătoarei Alina Balan, acțiunea urma a fi respinsă, consideră Anatolie Minciuna. Magistratul și-a motivat hotărârea prin faptul că „înaintarea propunerii Președintelui Republicii Moldova de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorului ține de competența exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii”.

CSM nu execută hotărârea judecătorească 

CSM a înaintat recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2020 și a cerut suspendarea acesteia.

Recursul a fost însă respins, iar decizia finală va fi luată de CSJ la 7 aprilie. Pentru că, potrivit Codului Administrativ, deciziile curții de apel sunt executorii din momentul emiterii, Alina Balan a cerut CSM să pună în aplicare hotărârea CA Chișinău. Subiectul a stârnit controverse în cadrul ședinței din 23 martie curent. 

Membra CSM Elena Belei a subliniat că subiectul nu trebuia să fie inclus în agenda ședinței Consiliului, pentru că decizia CA Chișinău este executorie și membrii CSM nu au cum să voteze împotriva executării acesteia. „Noi deja am încălcat în mod impardonabil legea. Noi trebuia să executăm hotărârea imediat, în noiembrie. Președinta interimară a CSM trebuia să emită o dispoziție și să trimită dosarul la Președinție”, a subliniat Belei.

Cu șapte voturi pro ale membrilor CSM – Victor Micu, Anatolie Galben, Luiza Gafton, Elena Belei, Ion Crețu, Petru Moraru și Valentina Coptileț, și patru împotrivă – Ninei Cernat, Marianei Timotin, Carolina Ciugureanu-Mihailuță și Dorel Musteață, Consiliului Superior al Magistraturii a refuzat să pună în executare hotărârea Curții de Apel Chișinău. 

Decizia CSM ar putea duce la amendarea Consiliului. „Articolul 254 din Codul Administrativ prevede amendă de constrângere pentru cei care nu execută hotărârea instanței de contencios administrativ. Într-adevăr, este o situație ieșită din comun. Consecințele ar putea să fie destul de drastice”, a declarat în cadrul ședinței membrul CSM, Ion Crețu. 

Solicitată de portalul Mold-Street.com pentru un comentariu, Alina Balan nu a răspuns la apeluri.

Cine a mai apelat la „ajutorul” CA Chișinău pentru a fi promovat

În perioada noiembrie 2019 – martie 2021, doi pretendenți la funcția de judecător, nouă judecători și trei foști magistrați au contestat la CA Chișinău hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii. În nouă cazuri, completele de judecată de la CA Chișinău le-au făcut dreptate. Pe lângă Alina Balan este vorba despre judecătorii Veniamin Chihai, Alexandru Gheorghieș, Inga Gorlenco, Angela Bostan, Ruxanda Pulbere, Ghenadie Pavliuc și Mariana Pitic. În cinci cazuri CA Chișinău a anulat hotărârile CSM, prin care a fost respinsă promovarea în sistemul judecătoresc a magistraților reclamanți. 

La fel ca și Alina Balan, în cadrul ședinței din 6 octombrie 2020, Veniamin Chihai nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. El a contestat decizia la CA Chișinău, iar curtea i-a dat dreptate. Deocamdată, hotărârea CA Chișinău nu a fost executată de CSM.

CA Chișinău a anulat la 25 ianuarie curent hotărârea CSM din septembrie 2020, cu privire la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, în partea prin care s-a respins solicitarea magistratului Alexandru Gheorghieș de promovare în funcția de judecător la CSJ. 

Aici președintele completului de judecători, Grigore Dașchevici, a avut o opinie separată. Acesta a considerat ca cererea de chemare în judecată semnată de Alexandru Gheorghieș urma să fie respinsă ca neîntemeiată. Dașchevici a subliniat în context că „selectarea judecătorilor, președintelui și vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție constituie o activitate internă și exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii”. CSM a înaintat recurs împotriva deciziei CA Chișinău, iar la 7 aprilie pe acest caz urmează să se pronunțe Curtea Supremă de Justiție.

O altă judecătoare care a ocolit CSM-ul pentru a fi avansată este Ruxanda Pulbere. În iulie 2019 a solicitat să fie promovată la CA Chișinău. CSM i-a acceptat cererea și a propus-o spre numire Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon. Șeful statului, însă, i-a respins candidatura, pentru că ar exista suspiciuni privind integritatea magistratei. 

Ulterior, Ruxanda Pulbere s-a adresat la CSM pentru a fi propusă repetat în funcția de judecătoare la CA Chișinău. La 12 mai 2020, CSM i-a respins cererea, întrucât magistrata nu a întrunit numărul necesar de voturi. Ruxanda Pulbere a contestat hotărârea la CA Chișinău. La 3 august, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea Ruxandei Pulbere, a anulat hotărârea plenului CSM și a obligat instituția să-i înainteze repetat candidatura pentru a fi admisă de șeful statului. 

Magistrata s-a adresat din nou la CSM pentru executarea hotărârii. De această dată, CSM a fost obligat să o propună repetat pe Ruxanda Pulbere pentru funcția de judecătoare în CA Chișinău. La 13 octombrie Plenul CSM a emis o hotărâre în acest sens, în timp de membra Consiliului Carolina Ciugureanu-Mihailuță a avut o opinie separată. Șeful statului s-a văzut nevoit să semneze decretul prezidențial, pe care l-a emis la 20 noiembrie 2020. 

O altă magistrată care s-a adresat la CA Chișinău pentru a fi promovată în sistem este Inga Gorlenco de la Judecătoria Cahul. Prin hotărârea din 16 iunie 2020, CSM a înaintat Președintelui Republicii Moldova propunerea privind numirea Ingăi Gorlenco în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă la Judecătoria Cahul. 

Președintele Igor Dodon a solicitat examinarea suplimentară a candidaturii judecătoarei, pe motiv că imaginea ei este afectată de carențe profesionale, etice și deontologice. Refuzul lui Dodon s-a bazat pe informațiile din spațiul public și demersurile justițiabililor privind nivelul abilităților personale, bazate pe o reputație ireproșabilă și corectitudine în conduita umană – criteriu nesatisfăcut de judecătoarea Inga Gorlenco. 

La data de 13 august 2020 avizul Președintelui a fost remis Inspecției judiciare pentru verificarea informațiilor expuse. Potrivit explicațiilor Ingăi Gorlenco, plângerile adresate atât Inspecției Judiciare, cât și Serviciului Informații și Securitate sunt trase la indigo. Cu toate acestea, la 3 noiembrie 2020, CSM a respins cererea Ingăi Gorlenco de a propune repetat șefului statului numirea sa în funcție. Magistrata a contestat hotărârea la CA Chișinău, care la 3 decembrie a anulat-o și a obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită hotărârea prin care să admită cererea judecătoarei Inga Gorlenco privind propunerea repetată și să propună repetat Președintelui Republicii Moldova candidatura ei. 

Ca și în cazul Alinei Balan, magistratul Anatolie Minciuna a avut opinie separată: în partea ce ține de obligarea CSM să emită hotărâre cu privire la înaintarea propunerii Președintelui Republicii Moldova de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătoarei Inga Gorlenco, acțiunea urma să fie respinsă, întrucât „înaintarea propunerii Președintelui Republicii Moldova de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorului ține de competența exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii”.

CSM a înaintat recurs împotriva hotărârii CA Chișinău din 3 decembrie, iar la 21 aprilie pe acest caz urmează să se pronunțe Curtea Supremă de Justiție.

 Expert: Putem vorbi despre o formă de insurecție

Juristul Ion Guzun consideră că practica judecătorilor CA Chișinău de anulare a hotărârilor CSM și, totodată, obligarea CSM de numire în funcție a candidatului care a contestat hotărârea Consiliului este ilegală și lipsită de orice argumentare și logică juridică.

„Regret că judecătorii nu citesc art.123 al Constituției, care indică faptul că numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători este asigurată de CSM. Nu au fost abrogate prevederile legale care ar substitui dreptul exclusiv al CSM de a face propuneri Președintelui Republicii Moldova sau, respectiv, Parlamentului de numire, promovare la o instanță superioară, transferare la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, de numire în funcția de președinte sau de vicepreședinte de instanță ori de eliberare din funcție a judecătorilor, președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești (art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii).

Totodată, consider că după prima asemenea hotărâre când CSM a fost obligat să o numească pe dna Ruxanda Pulbere în funcția de judecător la CA Chișinău, CSM trebuia să invoce excepția de neconstituționalitate. Vedem că și deciziile Curții Supreme de Justiție prin care se declară inadmisibile apelul CSM, tot sunt o găselniță ilegală.

Cunosc despre acțiunile în instanță a unor candidați care doresc anularea hotărârii CSM și obligarea prin intermediul instanței de a fi propuși la Curtea Supremă de Justiție. Dacă vom urma această logică lipsită de vreun temei juridic, atunci putem vorbi de o formă de insurecție. Suntem în situația când anumiți judecători își vor numi și promova colegii ocolind CSM. Dar, cred că nu trebuie trecută cu vederea și componența completelor de judecători care au adoptat aceste hotărâri ilegale”, a punctat juristul pentru Mold-Street.com.

O investigație realizată de portalul Anticoruptie.md arată că Ruxanda Pulbere este una dintre cele mai înstărite judecătoare din capitală, iar achizițiile sale depășesc veniturile oficiale ale familiei. 

Ea a ajuns celebră mai ales datorită procurării unui automobil de marcă Porsche Cayenne produs în 2014 la prețul de 600 mii de lei, deși atât magistrata cât și soțul ei, șef adjunct al Serviciului Vamal până în 2018, au fost bugetari.

Declarația de avere și interese personale a magistratei Alina Balan pentru anul 2019 o găsiți aici.

...

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.