Bombă sub eforturile de recuperare a miliardului sau salvare pentru unii oameni de afaceri

shadow
Vineri, 24.07.2020 10:40   7108
Un proiect de modificare a legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, promovat de consilierul premierului Ion Chicu, ar putea crea probleme mari pentru recuperarea miliardului, susțin experții.

Pe 20 iulie, Guvernul și apoi Parlamentul au examinat și adoptat (legislativul doar în prima lectură) în regim de urgență un proiect de modificare și completare a Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a Codului de Executare al Republicii Moldova, a Legii privind societățile cu răspundere limitată și a Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Proiect promovat de consilierul premierului Chicu

Documentul a fost inclus pe ordinea de zi a Parlamentului, chiar dacă nu a avut niciun aviz, inclusiv cel de la Comisia juridică, numiri și imunități, controlată de socialiști. Astfel 7 deputați din Comisie s-au abținut, iar unul a fost împotrivă. Altfel spus chiar deputații din coaliția de guvernare s-au temut să promoveze o astfel de inițiativă.

Autorul proiectului, Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu, și-a cerut scuze pentru urgența cu care este promovat proiectul trecând peste anumite proceduri, dar a argumentat în Parlament, necesitatea examinării și adoptării în prima și a doua lectură a proiectului prin faptul că ”instanțele judecătorești interpretează și aplică la o scară tot mai largă prevederile Legii cu privire la spălarea de bani și urmăresc activele unor beneficiari”.

Potrivit lui Eșanu practica judecătorească a generat deja „figuri juridice inexistente în legislația Republicii Moldova, cum ar fi cea de „proprietate indirectă”, pentru a justifica urmărirea patrimoniului entităților controlate pentru satisfacerea obligațiilor beneficiarilor efectivi ori a deținătorilor indirecți”.

Potrivit lui Eșanu, unica soluție pentru a opri acest fenomen este intervenția legiuitorului.

„Noi propunem ca în textul legii (cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului n.r.) să fie stipulat că calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu acordă, prin ea însăși, persoanelor de drept privat, vreun drept real sau de creanță asupra patrimoniului entității respective sau asupra cotelor din capitalul entității respective.

Advertisement

Calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu dă temei pentru a satisface din contul patrimoniului sau a cotei din capitalul entității respective a obligațiilor beneficiarului efectiv ori a deținătorilor indirecți prin care beneficiarul efectiv exercită control asupra entității respective”, a precizat Eșanu.

Cine va urmări activele înscrise pe alte persoane?

O completare propusă la art 88 din Codul de Executare prevede că „urmărirea bunurilor debitorului nu se extinde asupra bunurilor (inclusiv mijloacelor bănești, creanțelor etc.) care constituie proprietatea altei persoane, chiar dacă debitorul, în sensul Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, are calitatea de beneficiar efectiv al persoanei respective ori este deținător indirect prin care beneficiarul efectiv exercită control asupra persoanei respective”.

Deputatul Platformei DA, Dinu Plângău l-a întrebat pe Eșanu de ce este promovat cu atâta insistență, ocolindu-se toate procedurile, un proiect ce nu are avizele tuturor instituțiilor, inclusiv a CNA și a Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI), care și-au exprimat temerea că astfel de prevederi „ar putea duce la situația că niciun executor nu va putea urmări activele înscrise pe altcineva”.

Eșanu a dat asigurări că nu există niciun risc de blocare a activității executorilor.

Ambasadorii și beneficiarii

„Grabă este că sunt indisponibilizate active de zeci de milioane lei ilegal și aceasta poate provoca alte litigii... Au fost puse sechestru pe active care nu au legătură cu subiectul....Problema a fost discutată și cu ambasadori”, a răspuns Eșanu, sugerând că ar fi și o solicitare din exterior.

El însă nu a oferit detalii despre cine sunt persoanele afectate și cine a intervenit pentru ele.

„Nu este nimic în spatele lui. Măcar să se dea un semnal”, a insistat Eșanu în fața deputaților. Până la urmă doar deputații din coaliția de guvernare au votat în prima lectură modificările.

Degrabă în Parlament va veni deredicătoarea să prezinte proiecte

Economistul Veaceslav Ioniță, fost președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, s-a arătat suprins că un astfel de proiect a fost promovat și prezentat în legislativ de un consilier al premierului.

„Nu am nimic cu Dl Eșanu. Dar este inadmisibil și este o rușine pentru Parlament că a admis așa-ceva.... Data viitoare o să trimită deredicătoarea de la Guvern ca să prezintă legea”, a declarat Ioniță, care precizează că documentul trebuia să fie prezentat de un ministru sau secretar de stat din ministerul ce a venit cu o așa inițiativă.

Va face și mai dificilă recuperarea banilor din frauda bancară 

Cât despre prevederile documentului, Ioniță spune că această lege aduce daune enorme interesului public. 

„Eu cred că votând o astfel de lege ne creăm probleme mari. Eu sper că deputații vor solicita în scris opinia FMI, Băncii Mondiale, Comisiei Europene și la GRECO (comitet specializat al Consiliului Europei în prevenirea și combaterea corupției n.r.)....Imaginațivă că o persoană fizică se face vinovată de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Banii aceștia însă au fost investiți într-o afacere și după aceasta noi venim și spunem că dacă avem de urmărit, apoi doar pe dânsul, dar la el ce poți urmări? Doar cămășa de pe el și nu trebuie de urmărit firma lui, căci este o persoană juridică separată”, explică Ioniță.

Potrivit lui Ioniță ar urma ca din contra să fie lărgite la maximum posibilitățile autorităților noastre de a urmări activele persoanelor implicate în astfel de până la firme etc. Or persoanele care au delapidat bunul public el găsește diverse instrumente pentru a ascunde banii furați.

Juristul Ștefan Gligor, expert în politici publice, spune că pentru un astfel de proiect "este obligatorie expertiza anticorupție din partea CNA, care ar trebui să dea un răspuns la întrebarea: Cum aceste modificări vor influența o eventuală recuperare a bunurilor, după ce acești bani au circulat prin diverse jurisdicții?".

Totodată el a presupus că proiectul este promovat în interesul unor persoane private, iar adoptarea acestor modificări va face și mai dificilă recuperarea banilor din frauda bancară. 



Oportunitati