Metalferos ia locul Moldtelecom: Guvernul va modifica programul de privatizare

shadow
Luni, 24.02.2020 05:52   3344
Din programul de privatizare urmează a fi excluse patru companii importante ale statului și două bunuri. Locul lor va fi luat de alte șase active ale statului, inclusiv Metalferos, pentru controlul căruia lupta este una acerbă.

Potrivit unui proiect de lege promovat de Agenția Proprietății Publice (APP), din Lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării urmează a fi excluse active precum SA Moldtelecom, SA Rețelele Electrice de Distribuție Nord (RED Nord), SA Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord) și întreprinderea de stat Nodul Hidroenergetic Costești.

Solidaritate politică la excluderea Moldtelecom

Toate sunt întreprinderi importante pentru sectorul energetic și cel de telecomunicații. La fel, se prevede excluderea bazei de odihnă Mecita, amplasată pe teritoriul Ucrainei, și a unui bun radiat din registrul de stat al persoanelor juridice (SA CIMS – 73).

Inițiativa este argumentată doar prin faptul că privatizarea acestor întreprinderi și obiective urmează să fie determinată „în corelație cu strategiile sectoriale”.

Totodată, ea vine la un an de zile din momentul în care Guvernul Filip a decis să includă compania Moldtelecom și întreprinderile de distribuție și furnizare a energiei electrice în Lista activelor statului supuse privatizării. Nu este clar, însă, dacă un astfel de proiect va fi susținut acum și de Partidul Democrat în frunte cu Pavel Filip, care anterior era pentru privatizarea acestor obiective. 

Pe de altă parte, inițiativa are șanse să fie votată de mai multe partide parlamentare, inclusiv opoziția, care la fel se opune unei privatizări a Moldtelecom, dar și a altor obiective.

De exemplu, Partidul Acțiune și Solidaritate a înaintat deja un proiect de lege pentru „a împiedica tranzacționarea bunurilor și obiectivelor de importanță pentru securitatea statului de către oligarhi și oameni cu interese dubioase”. Maia Sandu, președinta PAS, a precizat că inițiativa era pregătită demult, iar acum este momentul de a fi supusă dezbaterilor și votului în Parlament, după ce s-au întețit discuțiile despre vânzarea unor noi obiective strategice ale statului sau schimbarea proprietarilor unor active care deja au ajuns în sectorul privat.

„Vorbim de Moldtelecom, de protecția și stocarea datelor, transportul feroviar și alte obiecte ce țin de securitatea Republicii Moldova. Am auzit că acest Guvern discută despre privatizări în acest an și ne putem pomeni că această companie (n.r. Moldtelecom) să ajungă în mâna unor anonimi. Am auzit de tranzacții la portul Giurgiulești. Este important să știm cine este noul proprietar. Aceste modificări pe care le propunem vin să impună restricții pentru asemenea tranzacții”, a declarat Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă.

Şi președintele Igor Dodon a anunțat că statul trebuie să mențină în proprietate obiectivele strategice, iar celelalte companii pot fi cedate mediului privat pentru a fi dezvoltate.

„Tot ceea ce este strategic, chiar în condițiile economiei de piață, trebuie să fie proprietatea statului. Vorbim de Calea Ferată, Moldtelecom, Rețelele Energetice. Acolo unde oamenii de afaceri activează, statul nu are ce căuta… Nu are ce umblă statul cu strângerea metalolomului și coaserea paltoanelor”, a declarat Dodon în cadrul unei ediții a emisiunii „Președintele răspunde”.

Advertisement

Companie în derivă

Menționăm că Moldtelecom este al doilea operator de telecomunicații de pe piața Republicii Moldova, dar în ultimii ani a înregistrat o scădere semnificativă a cifrei de afaceri și a profitului.

Atât Moldtelecom, cât și RED-urile se află de aproape două decenii pe lista întreprinderilor pasibile privatizării și chiar au fost expuse la licitații în anii 2000-2003. În 2013, Guvernul AIE-2 în frunte cu Iurie Leancă a planificat scoaterea acestor active la privatizare în 2014, dar a renunțat, motivând decizia prin apropierea alegerilor parlamentare.

Tergiversarea și amânarea privatizării acestor întreprinderi nu adus beneficii importante statului, ci doar unor clienți politici. De exemplu vânzările și profitul Moldtelecom sunt în scădere de câțiva ani, iar valoarea la care este estimată compania a scăzut de aproape patru ori: de la un miliard de euro în 2007, la doar 250 milioane de dolari în 2014.

Macedonia, care având teritoriu și populație mai mică decât Moldova, a vândut compania de telecomunicații încă în 2001, aceasta ajungând în proprietatea Deutsche Telekom. În 2018, Makedonski Telekom AD, împreună cu divizia de telefonie mobilă, a avut vânzări de circa 173 de milioane de euro (aproape dublu față de Moldtelecom), iar profitul a fost de 23,1 milioane euro, adică de aproape 8 ori mai mare decât la Moldtelecom.

Cele șase active ale statului ce vor fi incluse în program

În schimbul Moldtelecom și a întreprinderilor din sectorul energetic, APP propune includerea în procesul de privatizare a pachetelor de acțiuni ale statului din SA Sanfarm-Prim (99,11%), SA Metalferos (78,282%), SA Vinuri Ialoveni (60,414% ) și SA Alimentarmaș (30,08%), precum și cotele sociale ale statului din SRL IT-CAFE (100%), Publicația Periodică „Casa Editorială ITMOLDOVA” SRL (25%) și SRL Metrompas (11,2%).

Agenția Proprietății Publice nu menționează valoarea acestor active, ci doar indică câteva date referitor la capitalul social. La fel, nu există o evaluare a prețului la care ar urma să fie expuse la privatizare aceste active.

Bătălia pentru Metalferos

Cel mai atractiv activ pare a fi cota statului de 78,3% din capitalul Metalferos. Or, de exemplu în cazul Sanfarm-Prim, care era un important importator și distribuitor de medicamente, chiar Ministerul Sănătății nu a susținut activitatea acesteia, creând o altă companie de stat în loc.

Subiectul privatizării Metalferos este deja de câteva săptămâni pe agenda politică și în jurul lui se duc dezbateri active. De exemplu, opoziția parlamentară suspectează că în spatele acestei intenții ar sta persoane afiliate socialiștilor și democraților și care vor să preia controlul asupra acestei întreprinderi, care până nu demult deținea monopolul la exportul de metal vechi.

Prin vânzarea Metalferos, „Guvernul lui Dodon” vrea să acopere o parte din gaura bugetară, iar socialiștii vor „să fure întreaga companie printr-o privatizare obscură”, afirma deputatul PAS, Mihai Popșoi.

Deputatul PPDA Igor Munteanu consideră că problema de pe piața metalelor nu va dispărea atât timp, cât privatizarea se va face în condițiile în care procesul demonopolizării nu a fost finalizat. Totodată, el spune că o altă condiție ce trebuie îndeplinită de stat, până a scoate la privatizare Metalferos, este interzicerea transportării metalului uzat pe malul stâng al Nistrului. 

Curios este că, chiar la începutul lunii februarie, Metalferos a anunțat că a semnat un nou contract cu Uzina Metalurgică din Râbnița.

Experții spun că această interdicție ar trebui menținută până ce va fi soluționat așa numitul tarif „de protecție” al gazelor livrate la uzina metalurgică de la Râbnița, dar și separarea datoriilor la gaze.

Expertul economic Sergiu Gaibu a declarat anterior, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova, că Metalferos poate fi privatizată doar cu îndeplinirea a 4 condiții. Printre acestea sunt demonopolizarea pieții colectării metalului uzat și eliminarea oricăror bariere de export. El mai spune că procesul de privatizare trebuie să fie pregătit cu mult timp înainte și să fie cât mai transparent.

Conexiuni și interese politice

Metalferos, monopol pe piața metalelor până în 2019, este de câțiva ani în centrul unor scandaluri. Omul de afaceri Valentin Eșanu, care activează în domeniul metalelor, susține că de la Metalferos ar fi fost delapidate lunar circa zeci de milioane de lei. Fostul deputat PD Iurie Bolboceanu a afirmat că această companie ar fi fost principala sursă de finanțare a Partidului Democrat.

Săptămâna trecută, procurorul Eugen Rurac, care instrumenta dosarul penal pe cauza Metalferos, și-a dat demisia. El efectuase câteva arestări în acest dosar, la începutul lunii decembrie 2019, și a acuzat anumite persoane apropiate actualei puteri de presiuni.

Potrivit declarațiilor procurorului Eugeniu Rurac, citate într-un raport publicat de Anticorupție.md, directorul financiar al Metalferos și nașul de cununie al șefului statului, Sergiu Catană, ar fi făcut primele presiuni pe 4 decembrie 2019, atunci când ofițerii CNA au venit la sediul Metalferos să ridice documentele contabile.

Valentin Eșanu, care a organizat și o conferință de presă despre situația de pe piața metalelor afirmă că există riscul ca Metalferos să fie privatizată de oameni din Transnistria, ceea ce pare mai mult a declarație politică. Or, conform legislației regiunea este parte componentă a Republicii Moldova, iar cetățenii ce locuiesc acolo nu au nicio restricție de a cumpăra sau vinde active din țara noastră.

Totuși, în condițiile actuale este evident că o eventuală privatizare a Metalferos, chiar și transparentă, va continua să fie subiectul dezbaterilor și a unor suspiciuni că aceasta se face în interesul cuiva. 

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.





Oportunitati