Reforma pensiilor: Guvernul Chicu „atentează” la pensiile de lux ale judecătorilor şi procurorilor

shadow
Marţi, 11.02.2020 07:46   1886
O iniţiativă a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS) prevede modificarea legislației privind pensiile, astfel încât să fie eliminate o serie de prevederi ce oferă judecătorilor și procurorilor pensii de lux.

Astfel, se propune modificarea articolului 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului, ca să fie exclusă posibilitatea recalculării pensiilor ţinându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exerciţiu. 

Se schimbă modul de indexare a pensiilor judecătorilor şi procurorilor

Respectiv, din alin.(1) art 32 se exclude propoziţia „Pensia judecătorului se recalculează ţinîndu-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exerciţiu” și se completează cu un nou alineat (11) cu următorul cuprins: „(11) Pensiile stabilite conform prezentei legi se indexează în condiţiile art.13 din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii.”

Același model se va aplica și în cazul procurorilor, aici fiind propusă modificarea articolului 13 alineatul (1) din Legea privind sistemul public de pensii, care va avea următorul cuprins: "(1) Pensiile se indexează în fiecare an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie. La 1 aprilie coeficientul de indexare constituie inflaţia înregistrată în ultimul semestru al anului precedent anului indexării. La 1 octombrie, coeficientul de indexare constituie inflaţia înregistrată în primul semestru al anului în curs.”

Totodată, art.33 din Legea privind sistemul public de pensii se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins: "(6) Pensiile pentru vechime în muncă ca procuror aflate în plată şi stabilite pînă la data de 01.01.2018 nu se recalculează reieşind din majorarea generală a salariului procurorului în exerciţiu.”

Menţionăm că dacă un judecător la Curtea Supremă de Justiţie primește acum un salariu de 30.000 de lei pe lună, judecătorii care au lucrat în trecut la CSJ și sunt la pensie, dar au primit salarii de 10.000 de lei, au dreptul la o pensie de cel puțin 80% din salariul de funcție actual, nu cel din trecut. Adică, de peste 24.000 de lei, nu de 8.000 de lei.

O continuare a reformei pensiilor?

Potrivit Ministerului Sănătăţii, scopul acestui proiect constă „în excluderea posibilităţii de a recalcula pensiile procurorilor şi judecătorilor, ţinându-se cont de mărimea salariului lunar al procurorului şi al judecătorului în exerciţiu”, dar şi „în vederea respectării principiilor care stau la baza sistemului public de pensii - principiul echității și contributivității”.

Advertisement

Autorii sugerează că această acţiune face parte din reforma sistemului de pensionare, demarată în anul 2017, a cărei scop a constituit şi „excluderea pensiilor privilegiate prin unificarea condiţiilor şi a modului de calcul al pensiilor de asigurări sociale pentru unele categorii de cetăţeni (deputaţi, membri de Guvern, aleşi locali, procurori, funcţionari publici)”.

Cum procurorii au obţinut majorarea pensiilor

Datele Ministerului sănătății, muncii și protecţiei sociale relevă că în anul 2020 pensia medie a judecătorilor va crește cu 10,5% și va ajunge la nivelul de 21.032 lei pe lună, cu circa 2.000 de lei mai mult decât cea din anul 2019 și de 11 ori mai mare decât pensia medie de vârstă din Republica Moldova.

Se prevede că şi pensia procurorilor va creşte semnificativ şi va ajunge în acest an la circa 17.500 lei pe lună, de două ori şi ceva mai mult faţă de nivelul din anul 2017.

Creșterea atât de spectaculoasă a pensiilor pentru procurori, începând cu 2018, era explicată anterior de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) prin recalcularea pensiilor, „conform deciziilor definitive și irevocabile ale instanței de judecată privind recalcularea și achitarea pensiilor pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului în exercițiul funcției, ținând cont de toate majorările, începând cu 5 aprilie 2013 în temeiul Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr.328/2013”. 

În consecință, dacă inițial, în anul 2018, pentru achitarea părții pensiei și indemnizației viagere procurorilor, din resursele generale ale bugetului asigurărilor sociale de stat, au fost prevăzute peste 20 milioane lei, apoi după deciziile instanțelor de judecată alocaţiile au crescut de două ori şi jumate, până la circa 48 milioane lei.

Pentru anul 2019 au fost prevăzute iniţial cheltuieli de 30 milioane lei pentru plata pensiilor procurorilor, apoi ca urmare a deciziilor de judecată bugetul destinat plăţii pensiilor procurorilor a fost rectificat şi a ajuns la 85 de milioane lei.

Majoritatea pensionarilor de lux sunt foşti judecători şi procurori 

Date CNAS, publicate anul trecut de deputatul Iurie Reniţă, arătau că pe 1 august 2019 în Republica Moldova erau 353 de beneficiari de pensii mai mari de 20.000 de lei, iar patru aveau pensii mai mari de 100.000 lei pe lună.

Cei mai mulţi pensionari de lux, circa 68%, sunt din rândul judecătorilor şi procurorilor. E adevărat că pensiile lor nu ajung, încă, la 100.000 de lei pe lună. Astfel, 141 de judecători şi 87 de procurori primeau la acel moment pensii între 20.000 şi 30.000 de lei pe lună, iar 11 judecători aveau pensie lunară între 30.000 şi 40.000 de lei.

Printre beneficiarii de pensii de lux se numără şase piloţi din aviaţia civilă şi două persoane ce au participat la lichidarea consecinţelor avariei de la Centrala de la Cernobâl. 

Din datele făcute publice de parlamentar, rezultă cu 11 persoane beneficiază de pensii mai mari de 50.000 de lei, din care patru au pensii lunare mai mari de 100.000 de lei.

Impactul reformei pensiilor

Amintim că Guvernul Filip a inițiat, în anul 2017, o reformă a sistemului de pensionare și susținea că aceasta ar fi una de succes, care ar fi dus la majorarea semnificativă a mărimii pensiilor pentru beneficiari.

Din datele Ministerului sănătății, însă, rezultatele nu par atât de spectaculoase. De exemplu, indicatorul rata de înlocuire a salariului mediu pe economie cu pensia medie pentru limita de vârstă era de circa 25,8% în anul 2016.

După reformă, ar fi fost de așteptat o creștere a acestei rate, dar ea din contra s-a micșorat la 25%. Chiar și în anul 2018 a scăzut cu 0,3 puncte procentuale față de nivelul prognozat de 25,2%, iar pentru 2020 va fi de 24,7%, iar în 2022 ar putea coborî la doar 24,2%.

Autorităţile au și o explicație: indicatorul a fost şi este influențat de creșterea mai mare a salariului nominal mediu lunar pe economie.

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati