Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), mesajul principal al participanților a fost axat pe necesitatea de creștere a capacității de transport pentru mărfurile din Ucraina pe cale feroviară, inclusiv prin Republica Moldova.

Reabilitare pe banii UE

„Subiectele discutate s-au referit la proiectele curente și viitoare, finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), investiții în transport, reforma în sectorul feroviar, rețeaua transeuropeană de transporturi (TEN-T). În contextul extinderii rețelelor TEN-T, Comisia Europeană a prezentat coordonatorii fiecărui coridor, urmând a fi identificate prioritățile segmentate de dezvoltare a acestora și măsurile concrete ce vor fi implementate”, comunică MIDR.

Citiți și:

Când Moldova va trece la calea ferată cu ecartament european

Ministerul susține că în cadrul discuțiilor au fost menționate eforturile considerabile depuse de Republica Moldova pentru reabilitarea infrastructurii feroviare, în mod special a coridorului Vălcineț-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari.

Acest coridor cu lungimea de 446 kilometri va fi reabilitat cu sprijinul financiar al Băncii Europene de Investiții (BEI) și al Uniunii Europene (UE). Suma alocată prevede un împrumut de 41,205 milioane euro, investiții din partea BEI și un grant de 12 milioane euro din partea UE.

De-a lungul acestui segment feroviar, 128 km de cale ferată sunt într-o stare nesatisfăcătoare și generează riscuri pentru circulația feroviară și poate, inclusiv, perturba funcționarea lanțurilor logistice regionale.

Anterior, Ministrul Infrastructurii Andrei Spînu a spus că, datorită suportului financiar din partea BEI, se va reuși reabilitarea acestor segmente de cale ferată până la începutul anului 2025.

Când vom avea ecartament european, electrificat

În ceea ce privește proiectul de construcție a coridorului feroviar Chișinău-Ungheni, cu ecartament european, electrificat, Ministerul Infrastructurii susține că, grație suportului JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions), „până la sfârșitul acestui an, va fi elaborat un studiu de prefezabilitate, care va include și elemente conceptuale de proiectare pentru dezvoltarea acestui proiect”.

Citiți și:

Cale ferată cu ecartament european de la Iași la Chișinău, 9 poduri peste Prut și alte proiecte

De notat că despre trecerea acestui segment de cale ferată la ecartament european se discută deja de mai mulți ani și el a fost inclus în mai multe proiecte și strategii.

Astfel, proiectul a fost inclus, acum cinci ani, în Strategia sectorială de cheltuieli CBTM 2019-2021 pe sectorul Transporturi și Infrastructura Drumurilor, fiind estimat la un miliard de lei, bani ce urmau a fi obținuți din credite externe. Proiectul apare și în Strategia sectorială de cheltuieli pe sectorul transporturi și infrastructura drumurilor pentru anii 2021-2023, ce prevedea construcția acestuia până în 2025, iar costurile sunt deja estimate la circa 2,1 miliarde de lei.

Sistemul național de căi ferate din Moldova constă din 1.045,4 km de linii principale neelectrificate (dintre care circa 40 km sunt linii duble), cu 90 de stații și 648,5 km de linii secundare și de garare la stații. Dintre acestea, 10,8 km de linii principale au un ecartament de 1.520 mm, iar 32,3 km de linii din stații au un ecartament de 1.435 mm care se află în zonele de trecere a frontierei Ungheni și Giurgiulești.

Cifrele respective nu includ calea ferată Cahul – Giurgiulești, care oficial nu este dată în exploatare și pentru finalizarea căreia anul trecut s-au alocat resurse bugetare.