Ea a analizat, în studiul Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii în implementarea plăților fără numerar, propunerile recente, apărute în spațiul public, de modificare a cadrului normativ cu scopul promovării plăților fără numerar, care includ mai multe inițiative și susține că limitarea taxelor bancare este puțin probabil să ducă la o reducere semnificativă a costurilor de afaceri, ci mai degrabă să modifice structura acestor costuri, demotivând simultan investițiile în dezvoltarea plăților fără numerar.

Ce presupun inițitivele

În iunie 2022, în Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat Proiectul de lege pentru modificarea articolului 15 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor, prin care se propune ca băncile să nu poată aplica entităților micro, mici și mijlocii comisioane mai mari de 0,5% (sau 5 lei) din valoarea unei operațiuni de plată efectuată printr-un card de plată, indiferent de tipul cardului.

Tot în iunie 2022, AmCham Moldova a propus modificarea art.69 alin. (7) al Codului fiscal privind subiecții impunerii în regim de persoane fizice ce desfășoară activități independente.

În prezent, acest articol prevede o limită anuală de 600.000 lei pentru veniturile comercianților patentari cu amănuntul.

Se propune o diferențiere a limitei veniturilor, în dependență de utilizarea metodelor electronice de plată: 300.000 lei – în cazul acceptării numai plăților în numerar, 600.000 lei – în cazul acceptării plăților inclusiv în numerar și 900.000 lei – în cazul acceptării plăților doar cu utilizarea instrumentelor de plată prin conturile bancare sau conturile de plăți, se arată în studiul Expert-Grup.

Sinteza practicilor internaționale

Subiectul stimulentelor, aplicate de guvernele diferitelor țări pentru a sprijini dezvoltarea plăților fără numerar, este bine studiat și sistematizat în publicațiile Băncii Mondiale, ale sistemelor de plăți și ale altor organizații.

Măsurile aplicate pot fi grupate în cinci categorii mari: (1) stimulente fiscale; (2) măsuri de reglementare; (3) soluții tehnologice; (4) servicii financiare suplimentare; (5) dezvoltarea unui mediu general favorabil plăților fără numerar. Mai jos vom da exemple de astfel de stimulente aplicate în diverse țări.

Comparativ cu alte țări din regiune, comisioanele interbancare (ce influențează nivelul comisioanelor de acquiring plătite în final de comercianți) în Moldova sunt relativ înalte, susține experta.

Cum se formează comisioanele

Marina Soloviova explică că mărimea comisioanelor interbancare se stabilește de către sistemele de plăți în consultare cu băncile comerciale, în funcție de tipul cardurilor, tipul tranzacțiilor, mărimea și necesitățile de dezvoltare ale pieței și alte circumstanțe.

„Ele se stabilesc așa încât să acopere cheltuielile băncilor legate de amortizarea utilajului și softului, licențe, deservirea tehnică a utilajului, integrarea utilajului cu sistemele automatizate de evidență contabilă și protocolul de casă, consumabile (plastic ș.a.), implementarea proiectelor promoționale, comisioanele de procesare și clearing cu sistemele de plăți, implementarea noilor tehnologii și cerințe”.

În consecință, experta recomandă asigurarea unui echilibru între încurajarea plăților fără numerar și menținerea unui mediu de piață echitabil, necesar pentru dezvoltarea durabilă a industriei plăților.

Potrivit ei, eventuala decizie de plafonare a comisioanelor pentru tranzacțiile fără numerar trebuie să se bazeze pe consultații cu prestatorii serviciilor de plată în privința posibilităților realiste de optimizare a costurilor.

Recomandări

„Considerăm promițătoare aplicarea stimulentelor fiscale pentru comercianți și clienți, cum ar fi reducerile/creditele fiscale de TVA la cumpărăturile achitate fără numerar.

Totodată, după cum arată practica altor țări, eventuala plafonare a comisioanelor nu exclude subvenționarea lor de către stat.

Pentru dezvoltarea mijloacelor inovative de plată, inclusiv prin intermediul mPOS / QR, sunt necesare măsuri generale de creare a unui eco-sistem favorabil extinderii plăților fără numerar, așa ca dezvoltarea infrastructurii și educația financiară. De asemenea, este recomandabilă crearea unui fond de dezvoltare a acceptării plăților cu cardul în care să investească toate băncile emitente de carduri (de exemplu, o parte din interchange fee)”, se arată în studiu.

Mijloacele fondului pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor de creare a infrastructurii de acceptare a plaților, implementarea noilor tehnologii și standarde, instruire și alte activități care favorizează dezvoltarea ramurii în general. Investițiile băncilor în acest fond ar putea fi obiectul stimulentelor fiscale.

Marina Soloviova remarcă și faptul că actualmente, în Republica Moldova, primirea plăților în numerar este mai avantajoasă pentru agenții economici comparativ cu plățile cu cardul, datorită costurilor scăzute de gestiune a numerarului. Astfel, conform listelor de tarife publicate de băncile comerciale, depunerea numerarului în contul curent al agentului economic, efectuată de către reprezentanții agentului economic la ghișeele băncii, este de regulă gratuită.

În schimb, comisioanele băncilor la depunerea numerarului în contul agentului economic de către persoanele terțe variază între 0.2% și 1% din valoarea tranzacției. Tarifele pentru serviciile de colectare și transport numerar se negociază cu fiecare client în parte (una din bănci indică 0.3% din suma numerarului colectată). Eliberarea numerarului din contul agentului economic la ghișeele băncii costituie 1-1,5% din sumă, se mai arată în studiu.