„Construcția acestei linii electrice ne va oferi mai multă independență, prin crearea unei alternative de livrare a energiei electrice din spațiul european, mai exact din România. Odată construită, vom putea trece mai ușor de crizele energetice, așa cum a fost criza din luna octombrie. Țara noastră trebuie să aibă surse alternative de livrare a energiei electrice și să fie pregătită pentru orice situație”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă vicepremierul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Linia va fi gata abia în 2025

Ministrul a susținut că pe lângă faptul că vom putea trece mai ușor de crizele energetice, în următorii ani prețul la curentul electric ar putea fi mai mic. În prezent, însă, în România și alte state UE prețul energiei pe piață este de câteva ori mai mare decât prețul cu care cumpără Republica Moldova.

„Prin această linie electrică se vor putea livra aproximativ 600 megawați de energie electrică. Pentru informație, consumul total maxim al Moldovei este de aproximativ 1.100 de megawați pe întreg teritoriul republicii”, a explicat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Contractul pentru construcția liniei electrice aeriană de înaltă tensiune (LEA) a fost semnat vineri, 12 noiembrie, cu grupul indian KEC International, desemnat câștigător a licitației internaționale, la care au participat 10 companii și din care doar la patru au fost evaluate ofertele.

Conform prevederilor contractuale, KEC International LTD va fi responsabilă de proiectarea, furnizarea și instalarea echipamentelor necesare pentru construcția a circa 158 kilometri de LEA cu un singur circuit (400 kV) pe direcția Vulcănești – Chișinău.

Valoarea contractului este de 26.997.967 euro, durata planificată de implementare fiind de 42 luni din data intrării în vigoare a contractului, adică în trei ani și jumătate, respectiv linia ar putea fi gata abia în anul 2025. Valoarea contractului este de circa două ori mai mică decât se estimase inițial.

Unii contestatari au sugerat că prețul este prea mic, pentru a putea executa lucrări calitative de construcție a acestei linii electrice. Mai ales că, în ultima perioadă, prețul unor materiale de construcții dar și a metalului a crescut considerabil.

Vicepremierul a precizat că clauzele contractului prevăd că, după doi ani de executare a lucrărilor, costurile incluse ar putea fi revăzute.

Totodată, el a spus că verificarea regulată a proiectului va fi realizată de o firmă de consultanță, ce va fi angajată în acest scop: „Eu, personal, mă voi asigura că lucrările vor fi de calitate pe parcursul fiecărei etape de construcție a acestei linii”, a promis ministrul.

Este doar prima etapă a unui proiect de 270 milioane euro

LEA de 400 kV pe direcția Vulcănești – Chișinău este doar prima etapă din cadrul Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic (PDSE), responsabil de care este Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE), dar beneficiar este întreprinderea de stat Moldelectrica.

PDSE mai include și o serie de alte lucrări de modernizare a infrastructurii energetice.

A doua parte prevede modernizarea substației electrice Chișinău de 330 kV și extinderea substației electrice Vulcănești de 400 kV.

La a treia parte se prevede consolidarea Sistemului de Dispecerat și Evidență, care va include modernizarea sistemului existent de monitorizare, control și achiziție date / sistemului de gestionare a energiei (SCADA/EMS); modernizarea sistemului de management al evidenței energiei electrice (MMS).

Se mai prevede construcția unui nou sediu pentru Moldelectrica, inclusiv a unui Centru de Dispecerat (CD); servicii de consultanță pentru elaborarea specificațiilor tehnice pentru sistemele SCADA / EMS și MMS.

În plus, se preconiza și construcția stației Back to Back de la Vulcănești, necesitatea căreia este însă pusă sub semnul întrebării.

Valoarea întregului proiect este de circa 270 milioane de euro, iar finanțarea este asigurată de Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, BERD etc.

Potrivit autorităților, realizarea proiectului va permite Republicii Moldova să devină parte a unei piețe energetice competitive și sigure atât la nivel național, cât și la nivel regional, european, ceea ce în final va însemna un preț mai mic pentru energie plătit de moldoveni și securitatea livrărilor garantată.

Proiectul susține programul general stabilit de Guvernul Republicii Moldova pentru interconectarea asincronă a sistemului electroenergetic al țării la piața europeană unică de energie electrică, prin intermediul Rețelei Europene a Operatorilor Sistemelor de Transport Energie Electrică (ENTSO-E).

O investiție irecuperabilă

De notat că despre construcția unor linii electrice de interconectare cu România se vorbește deja de 30 de ani, perioadă în care s-au făcut câteva studii de fezabilitate ce au costat peste 10 milioane de euro, s-au elaborat și aprobat patru Strategii Energetice ale Republicii Moldova, s-au vehiculat numeroase proiecte, dar s-a reușit construcția doar a unei linii de 110 KV, care așa și nu este utilizată.

Un mare semn de întrebare este când și cum va fi recuperată această investiție.

Specialiștii au avertizat că o astfel de investiție va fi dificil de recuperat rapid. Ba chiar deloc, în condițiile Republicii Moldova. Or, construcția stației BtB la Vulcănești, semnifică realizarea așa-zisului scenariu asincron A3 de racordare la rețeaua europeană, adică la sistemul ENTSO-E.

„În baza modelării posibililor scenarii de dezvoltare ale surselor de energie pentru Republica Moldova cu reflectarea costurilor respective asupra tarifelor la energia electrică aplicate consumatorilor finali, este demonstrat că scenariul asincron, nu se va recupera economic”, se constată în studiul "Impactul economic și de securitate a interconectării sistemelor electroenergetice ai Republicii Moldova și cel Vest European", realizat de Ion Comendant, coordonator la Institutul de Energetică al Academiei de Ştiințe.

Potrivit studiului, realizarea scenariului „nu va duce la crearea de fluxuri de energie est-vest și invers, de pe urma cărora țara miza să obțină beneficii, precum și nu se va bucura de acoperirea necesității în energie de echilibrare venită din vest în proiectele de promovare a surselor eoliene și fotovoltaice de energie”.

„Proiectul asincron, deci, devine unul doar pentru realizarea obiectivului de securitate energetică. Însă, pentru aceasta se prevede a plăti prea mult”, susținea cercetătorul.