Cum să aduni un miliard de lei. Guvernul propune și alte măsuri fiscale, inclusiv majorări de taxe

shadow
Luni, 29.07.2019 09:15   5725
Ministerul Finanțelor anunță că a identificat noi posibilități de a acumula la bugetul de stat circa un miliard de lei în anul 2020, prin revizuirea anumitor taxe, majorarea altora sau prin anularea unor facilități fiscale.

Există însă o vorbă veche: socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la târg. Or, și anterior la introducerea unor taxe sau majorarea altora se făceau prognoze optimiste, care frecvent nu se adevereau. În plus, mai este necesar ca deputații să voteze aceste modificări.

Unele măsuri, precum revenirea la cota TVA de 20% în sectorul HoReCa, sau anularea scutirilor fiscale la tichetele de masă, au generat deja discuții ample și critici dure la adresa Ministerului Finanțelor, pentru lipsă de transparență, ele nefiind consultate cu mediul de afaceri, dar și pentru că ar lovi în business.

Fracțiunea PDM a și înregistrat în plenul Parlamentului și o moțiune simplă asupra activității ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dar în ea se face referință doar la trei măsuri fiscale anunțate de ministru. Alte inițiative, și ele sunt mai multe nu au fost analizate aproape deloc și nici nu au ajuns în presă. 

Scutiri personale și cota unică de 12%

Noutatea bună este că rămâne în vigoare cota unică de 12% la impozitarea a veniturilor persoanelor fizice. Totuși și la impozitarea venitului persoanelor fizice sunt schimbări, dar nu pentru toți.

Astfel una dintre măsurile anunțate este eliminarea scutirii personale de 24.000 de lei pe an pentru cei cu venituri de peste 360.000 de lei anual. Ea va afecta doar circa 5.000 de persoane, iar, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, va aduce venituri suplimentare de 14 milioane de lei.

Argumentul autorilor este de a readuce „elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, iar persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget”.

Economistul Sergiu Gaibu a criticat inițiativa susținând că aceasta va lovi exact în cei care își declară cinstit veniturile și nu îi va afecta pe cei care le tăinuiesc. Totodată el crede că economiile acumulate urmare a acestor inițiative fiscale ar fi modeste.

În același timp, pentru a asigura o echitate în rândul salariaților, sindicatele „pledează pentru o impozitare proporțională a veniturilor, în dependență de mărimea lor, fiind asigurată responsabilitatea socială a celor cu venituri mari””. Altfel spus propun ca Guvernul să renunțe la cota unică de 12% a impozitului pe venitul persoanelor.

Majorarea de 2,5 ori a impozitului pe creștere de capital

O altă propunere ține de modificarea reglementărilor capitolului 5 al Titlului II din Codul fiscal, privind regimul fiscal aferent creșterii sau pierderii de capital, prin aplicarea acestui regim asupra subiecților impozabili persoane fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător.

În acest sens, persoanele juridice și fizice ce desfășoară activitate de întreprinzător în urma realizării veniturilor din procurarea și vânzarea activelor de capital urmează a fi impozitați în modul general stabilit.

„Măsura are drept scop simplificarea administrării fiscale, creșterea gradului de conformare și eliminarea ambiguității tratamentului fiscal al acestor tranzacții. În același timp, se propune extinderea mărimii bazei impozabile din urma câștigurilor realizate din creșterea de capital”, explică Ministerul Finanțelor.

Proiectul prevede majorarea de la 20% la 50% a sumei creșterii de capital din suma excedentară a creșterii de capital, adică de 2,5 ori.

De exemplu, dacă în prezent, o persoană vinde un apartament la prețul de 600.000 lei, care a fost procurat anterior cu 400.000 lei, atunci creșterea de capital impozabilă cu impozit pe venit este de 40.000 lei (600.000 – 400.000) x 20% = 40.000), iar suma impozitului pe venit aferent doar acestei tranzacții de vânzare-cumpărare va constitui 4.800 lei (40.000 x 12%).

În cazul în care Parlamentul va vota modificarea propusă de Ministerul Finanțelor, la o tranzacție similară creșterea de capital impozabilă va fi de 100.000 lei (600.000 – 400.000) x 50% = 100.000 lei), iar suma impozitului pe venit aferent doar acestei operațiuni de vânzare-cumpărare va constitui 12.000 lei, cu 7.200 lei (de 2,5 ori mai mult) mai mult decât în condițiile actuale.

Impactul estimat al acestei măsuri pentru anul 2020 constituie 127 de milioane lei venituri suplimentare la buget.

Reținerea impozitului pe venit la sursa de plată la cota de 12%

Proiectul mai prevede și modificarea art.90 din Codul Fiscal în vederea racordării modificărilor prin care a fost stabilită o cotă unică a impozitului pe venit pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător în mărime de 12%.

Astfel, reținerea impozitului pe venit la sursa de plată urmează să se efectueze la cota de 12% excluzând, astfel, necesitatea calculării suplimentare a impozitului pe venit pentru onorarea completă a obligațiilor fiscale aferente acestora.

Măsura va simplifica administrarea fiscală, precum și conformarea fiscală a persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. Ea va avea efect redistributiv în timp și va genera aproximativ 24 milioane lei venituri adiționale în 2020, estimează autorii.

Revenirea la cota de 20% a TVA pentru HoReCa

Cele mai mari discuții și critici până acum au fost la propunerea de anulare a cotei reduse a TVA în mărime de 10% și, respectiv, aplicarea cotei-standard a TVA în mărime de 20% pentru livrările efectuate de către agenții economici ce activează în sectorul HoReCa (hotele, restaurante, cafenele).

Impactul estimat direct asupra bugetului va constitui 50 milioane lei, precum și un efect asupra diminuării sumelor trecute în cont de către firme. 

Ministerul Finanțelor susține că în primele 5 luni ale anului 2019, comparativ cu perioada similară a anului precedent, achitările de TVA de la 782 agenți economici din sectorul HoReCa analizați au scăzut cu 22 milioane lei.

„Deși volumele de vânzări în acest sector au crescut cu circa 30%, este dificil de estimat partea creșterii cauzată de aceste scutiri și partea cauzată de alți factori, cum ar fi îmbunătățirea administrării fiscale, sau creșterea puterii de cumpărare a populației. Totodată, suma destinată trecerii în cont pentru perioada ulterioară a crescut cu 43 de milioane lei”, explică Ministerul. 

Instituția mai susține că din cauza diferențelor de cote a TVA în mai multe sectoare, se atestă o sumă extrem de mare și de riscantă a sumelor TVA trecute în cont pentru perioada ulterioară, de peste 6 miliarde de lei pe economia națională.

Advertisement

Menționăm că această propunere a generat deja critici dure, din partea unor companii și asociații de business din domeniu, care au susținut că va duce la faliment restaurantele și hotelele și va genera o creștere de prețuri. Ba chiar și la creșterea evaziunii fiscale.

Aneta Zasavițchi, președinta Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement, a declarat în cadrul unei emisiuni la Prime TV că reducerea cotei TVA de la 20% la 10% în industria HoReCa, a contribuit la transparentizarea sectorului. De asemenea, a mărit numărul angajărilor oficiale și cel de eliberare a bonului fiscal.

Potrivit ei, dacă anterior proporția angajărilor oficiale era de 30%, acum s-a ajuns la 70%, eliberarea bonului fiscal a ajuns la nivelul de 90% de la 40%.

Datele oficiale denotă însă că în pofida reducerii anterioare de 2 ori a cotei TVA, sectorul HoReCa continuă să fie afectat de evaziune. De exemplu, aici în continuare se achite salarii mai mici cu circa 33% decât media pe economie (doar în agricultură salariile sunt mai mici), ceea ce denotă că se practică salariile în plic.

Eliminarea scutirii pentru venitul estimat prin metode indirecte

Măsura vine să contracareze practica frauduloasă aplicată de către contribuabili în cadrul controalelor fiscale efectuate prin metode și surse indirecte cu scopul de a diminua venitul impozabil estimat de către Serviciul Fiscal de Stat, susțin autorii.

Fiscul aplică metode indirecte de estimare a veniturilor impozabile doar cetățenilor Republicii Moldova, a căror venituri impozabile estimate și venituri impozabile obținute și/sau declarate de persoana fizică indică o diferență mai mare cu 300.000 lei. La moment, în cazul în care venitul estimat prin metode și surse indirecte depășește suma declarată cu mai puțin de 500.000 lei, acesta este scutit de obligații fiscale.

„În ultima perioadă de timp, cetățeni ai Republicii Moldova identificați ca subiecți ai estimării obligațiilor fiscale prin metode și surse indirecte, pentru a diminua venitul impozabil estimat de către Fisc, prezintă în cadrul controlului fiscal mai multe contracte de împrumut de la persoane fizice cu sume de 500.000 lei, fără ca să existe de facto tranzacția”, afirmă Ministerul Finanțelor.

Prevederile actuale din Codul Fiscal stabilesc că în cazul în care la o persoană se va efectua control fiscal prin metode și surse indirecte, venitul acestuia se va diminua cu 500.000 lei, respectiv persoanelor, care acceptă documentarea acestor tranzacții fictive de acordare a împrumuturilor, nu li se generează nici o obligație fiscală, chiar dacă ei în realitate nici nu au dispus de aceste sume, susține Ministerul.

Instituția însă nu a făcut o estimare a veniturilor ratate sau care pot fi obținute, dar ea va lovi în cei care se foloseau de această portiță pentru a nu plăti impozite.

Majorarea cu 50% a taxelor pentru protejarea mediului

O măsură despre care practic nu s-a vorbit, dar care va avea efecte asupra majorității consumatorilor este modificarea Legii privind plata pentru poluarea mediului.

De fapt este vorba despre majorarea cu circa 50% a taxelor aplicate mărfurilor ce poluează mediul, astfel, având un impact asupra consumului de mărfuri poluante, în sensul diminuării acestuia.

De exemplu, taxa pentru ambalajele primare din materiale plastice, compozit sau aluminiu care conțin produse se va majora cu circa 50%, iar în alte cazuri - și cu 100%.

Unele dintre aceste tipuri de ambalaje sunt folosite pe larg la produsele social importante, prețurile cărora sunt reglementate de către Guvern, inclusiv lapte, unt, smântână, ulei, crupe, făină etc. În consecință creșterea taxei va duce la majorarea prețului produselor ambalate. 

Reprezentanți ai companiilor din industria de prelucrare, care folosesc pe larg astfel de ambalaje, susțin că nu au fost consultați și nici informați despre aceste intenții, dar consideră că ele vor avea un impact negativ asupra afacerilor lor, dar și a consumatorilor.

Ministerul Finanțelor susține că acumulările veniturilor în urma colectării acestor plăți vor crește cu 120 de milioane lei în 2020 și vor servi pentru finanțarea acțiunilor de remediere și prevenire a poluării mediului cu substanțe și produse nocive și cu un grad scăzut de descompunere.

De notat că anual din taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului se adună la buget circa 240-250 milioane de lei, care însă nu sunt direcționați pentru construcția de uzine de reciclarea deșeurilor sau pentru crearea de gunoiști civilizate etc.

Mold-Street.com a publicat o serie de articole despre aceste probleme. În consecință, majorarea respectivă va fi percepută ca o nouă taxare a businessului.

Anularea amnistiei fiscale

Ministerul Finanțelor propune și modificarea art.16 din Legea nr.180/2018 în vederea anulării interdicției de control fiscal efectuat asupra activității agenților economici pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018.

Această măsură a fost promovată în contextul amnistiei fiscale și dacă va fi abrogată, Fiscul va putea verifica activitatea agenților economici și pentru perioade mai vechi de anul 2018. 

Gaura din buget, sau de ce se vrea anularea scutirilor la tichetele de masă

O altă inovație ce a stârnit multe discuții se referă la modificarea prevederilor Legii cu privire la tichetele de masă, respectiv schimbarea tratamentului fiscal aplicat, acestea fiind supuse impozitării în regim general, prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitului pe venit.

Ministerul Finanțelor susține că din punct de vedere economic, tichetele de masă reprezintă suplimente la salarii, fără achitarea taxelor aferente. Potrivit instituției valoarea tichetelor de masă eliberate în perioada aprilie 2018 – iunie 2019 a constituit 187,3 milioane lei, din care 135,3 milioane lei revine anului 2019.

Drept urmare, în perioada aprilie 2018 – iunie 2019, în Bugetul Public Național, nu s-au încasat circa 84,3 milioane lei (impozit pe venit, contribuții sociale, prime de asigurare medicală obligatorie), inclusiv 60,9 milioane lei în 2019. 

Conform estimărilor, în prezent circa 30.000 de persoane beneficiază de tichete de masă, fiind acordate de aproximativ 620 de angajatori. „Premizele actuale pe piață încurajează această gaură să crească atât pe orizontală (mai mulți angajatori și mai mulți angajați) cât și pe verticală (mai multe tichete în loc de creșteri salariale)”, susține Ministerul.

„Pe fundalul reformei fiscale din 2018, prin care s-a dublat scutirea personală, iar minimumul de existență este neimpozabil, și a reducerii contribuțiilor obligatorii de asigurare socială, alte măsuri ce afectează veniturile bugetare și în special ale Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), sunt extrem de riscante pentru sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale. În aceste circumstanțe bugetare, deloc simple, este importantă o reacție promptă și urgentă asupra altor măsuri care afectează veniturile BASS”, mai constată instituția.

În opinia autorilor, prin simpla transformare a cardului salarial în tichet de masă, există riscuri extrem de mari ca în anul 2020 să fie înregistrat un fond de aproape un miliard de lei din care nu sunt achitate contribuții și prime de asigurări sociale și medicale. Aceasta pune în pericol sustenabilitatea BASS.

Pe termen mediu și lung, în cazul în care sistemul tichetelor de masă continuă să ia amploare și se presupune că va acoperi 50% din numărul de angajați în sectorul non-bugetar, valoarea tichetelor de masă acordate anual poate ajunge la 3,8 miliarde lei, iar suma facilităților fiscale acordate va constitui 1,7 miliarde lei, din care la impozitul pe venit – 412 milioane lei, la contribuții sociale de stat – 922 milioane lei și la primele de asigurare obligatorie de asistență medicală – 345 milioane lei, estimează Ministerul. Potrivit Ministerului, impactul estimat al acestei măsuri pentru anul 2020 constituie 164 milioane lei. 

În urma acestei inițiative Ministerul Finanțelor și-a pus în cap nu doar businessul, ci și sindicatele. Ultimele sunt categorice și afirmă că această măsură „în mare parte va avea un impact profund negativ asupra situației sociale a salariaților”.

Totodată liderii sindicali au respins suspiciunile autorilor privind evaziunea fiscală cu tichete. „Nu putem vorbi de evaziuni fiscale, dar dimpotrivă despre oficializarea unor plăți care anterior erau plătite ca „salarii în plic””, susțin sindicatele.

De notat că pe piață au intrat doi mari operatori străini specializați în tichete de masă, care au investit în aceste afaceri. La fel și câteva bănci locale au investit în acest sistem.

Un nou plafon pentru mărfurile transportate prin servicii poștale

O altă măsură ce ar putea aduce la buget venituri de circa 170 milioane de lei este revizuirea tratamentului fiscal aplicat mărfurilor importate urmare a tranzacțiilor comerciale (B2C – de la business la consumator) prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, cu aplicarea facilităților fiscale și vamale asupra mărfurilor care nu depășesc plafonul valoric de 200 euro, și nu au caracter comercial.

La moment, plafonul respectiv constituie 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim.

Prin aceste modificări se urmărește ajustarea graduală la practicile UE, unde plafonul valoric aplicat asupra trimiterilor respective constituie doar 22 de euro.

Un miliard de lei suplimentar la buget

Instituția susține că prin implementarea tuturor acestor măsuri și a altor acțiuni prevăzute în inițiative legislative (duty-free, jocuri de noroc, produse din tutun) se va asigura acumularea încasărilor bugetare de aproximativ un miliard de lei în anul 2020.

Potrivit Ministerului Finanțelor toate aceste măsuri au ca scop asigurarea veniturilor la buget în vederea respectării principiului echității fiscale și acumulării adiționale a veniturilor bugetare, ca ulterior acestea să fie direcționate în mod prioritar asupra domeniilor social-economice importante.

Transparență și iar transparență!

Mai multe organizații din domeniul businessului au criticat nu doar măsurile, ci mai ales modul netransparent cum ele sunt anunțate și promovate.

„Evaluarea ex-ante a impactului economic și social al măsurilor propuse în conformitate cu cadrul normativ național cu privire la transparența în procesul decizional este un imperativ”, susține Camera de comerț moldo-americană (AmCham). 

Totodată AmCham își exprimă speranța că „Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova nu va aproba măsurile fiscale cu efecte semnificative asupra businessului fără a avea discuții preliminare constructive și concrete cu comunitatea de business, cu luarea în calcul a impactului real al măsurilor propuse în vederea asumării conștiente a consecințelor economice”.

Pe de altă parte, reprezentantul Fondului Monetar Internațional în Moldova, Vladimir Tulin, a declarat într-un interviu pentru Newsmaker că măsurile fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor sunt corecte și adecvate, și că ele au fost discutate în prealabil cu FMI.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati