În special, s-a prăbușit importul, volumul căruia s-a diminuat cu circa 38%, în timp ce exporturile s-au redus cu doar 8%, arată datele așa-zisului comitetul vamal din regiune.

Citiți și:

Cine controlează economia transnistreană

Principalul factor al acestei scăderi abrupte este reducerea de aproape două ori a importului resurselor energetice, cota cărora în importurile regiunii s-a diminuat cu 10 puncte procentuale: de la 72,5% în primele trei luni ale 2023, la 62,7% în primele trei luni din 2024.

Motivul principal al acestei reduceri abrupte este scăderea de aproape trei ori a prețului de import al gazelor (care oricum nu sunt plătite de către regiune). În consecință, deși volumul de gaze importat de regiune a crescut, valoarea acestuia s-a diminuat de circa două ori.

Potrivit datelor așa-zisului comitet vamal al regiunii, fără componentă energetică volumul importurilor a scăzut cu 16%, iar al exporturilor – cu 8%.

Şi aici explicația autorităților separatiste este că de vină ar fi noile reguli vamale, aplicate de la 1 ianuarie 2024 de către autoritățile Republicii Moldova.

„Astfel, livrările de bunuri industriale au înregistrat o scădere de 45%, iar cea mai semnificativă dinamică negativă a fost remarcată la fabricile Electromash și Moldavkabel. Exportul de energie electrică a scăzut cu 10%, iar cel de produse alimentare – din cauza reducerii livrărilor de grâu, porumb și floarea soarelui – cu 8%”, susțin așa-zisul comitet vamal al regiunii.

Citiți și:

În pofida noului Cod Vamal, exporturile din Transnistria în UE au crescut cu 13%

Dar și aici există o explicație. De exemplu, scăderea cu circa 10% a exporturilor de energie electrică se datorează unui preț cu 9,6% mai mic, față de aceeași perioadă din 2023.

De notat că Republica Moldova de pe malul drept al Nistrului cumpără circa 80% din necesarul de energie electrică de la Centrala Termoelectrică Modlovenească (Moldgres), amplasată în regiunea transnistreană.

Mai adăugăm că datele așa-zisului comitetul vamal din regiune relevă că circa 51,6% din „exporturile” de mărfuri din Transnistria au fost în Republica Moldova, iar peste 38,4% – în statele UE, inclusiv 19,1% – în România, 4,8% – în Polonia și 4,7% – în Bulgaria, în timp ce pe piața rusească – doar 3,5%.

La importuri evident că domină Rusia – cu o cotă de 60,8% – datorită livrărilor de gaze. Pe locul doi este Republica Moldova – cu 10%, urmată de România – cu 7,9% și Ucraina – cu 4,1%.

Menționăm că, urmare a agresiunii rusești în Ucraina, într-adevăr au fost impuse restricții, dar sunt la exportul de mărfuri cu dublă destinație – produse de întreprinderile din regiune controlate de corporații militare rusești, precum Pribor din Bender/Tighina, Elektromash din Tiraspol etc.