Ce este inflația? Un fenomen monetar

shadow
Marţi, 28.01.2020 06:19   478
Banca Națională a Moldovei (BNM) împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) continuă campania de educație financiară și al doilea set de materiale este dedicat inflației.

Situația în care, la bunuri și servicii se înregistrează o creștere generală a prețurilor, este numită inflație, potrivit unei note a BNM.

Inflația micșorează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puține lucruri decât înainte.

Banii fiind la rândul lor un bun, inflația este acea variabilă care determină și prețul banilor, inclusiv prețul serviciilor pe care sistemul financiar le oferă. Altfel spus, inflația determină nivelul ratei dobânzii care în esență este „prețul banilor”, aceasta regăsindu-se ulterior în costul mai multor servicii financiare (ex. ratele la credite, ratele la depozite).

Care sunt cauzele și consecințele inflației?

Într-o epocă a globalizării cauzele inflației pot fi diverse, acestea au rădăcini atât în interiorul țării, cât și dincolo de granițele acesteia. Printre cele mai frecvente situații putem vorbi de: (i) creșterea volumul de bani aflați în circulație (masa monetară; (ii) creșterea prețurilor la produsele de import; (iii) creșterea cererii de bunuri sau (iv) reducerea încrederii în moneda națională.

BNM este abilitată prin lege să asigure un nivel stabil al inflației – de 5% anual, acesta fiind considerat nivelul optim pentru dezvoltarea economică a țării.

Advertisement


Această activitate poartă denumire de „politică monetară” și este implementată prin intermediul unor instrumente, cum ar fi cantitatea de bani în circulație, nivelul ratei dobânzii sau cursul de schimb valutar. Totodată, BNM acordă o importanță majoră comunicării, informând periodic publicul despre deciziile de politică monetară, inclusiv evoluția inflației și perspectivele pentru următoarea perioadă.

Cum măsurăm inflația?

În cele mai multe cazuri, inclusiv în țara noastră, inflația se calculează în baza indicelui prețurilor de consum (IPC). IPC măsoară tendința generală a evoluției în timp a prețurilor la un coș de produse și servicii procurate de către toți.

Totodată, se ține cont de acele produse și servicii care au o pondere semnificativă în consum, cum ar fi: produsele alimentare (pâine, legume, fructe, carne, zahăr, ouă etc.), mărfurile nealimentare (încălțăminte, îmbrăcăminte medicamente, combustibili etc.) și serviciile (energia electrică, servicii comunale, transport de pasageri).

Calculul IPC este realizat lunar de către Biroul Național de Statistică și țintește o acoperire cât mai largă la nivelul întregii țări. Astfel, se iau în calcul cheltuielile populației și prețurile înregistrate lunar, la circa 1200 de mărfuri și servicii reprezentative din circa 900 centre de colectare, amplasate în cele mai mari opt orașe.

Consecințele inflației

Inflația afectează diferite persoane în mod diferit. Salariații pot câștiga sau pierde, în funcție de viteza cu care angajatorii adaptează salariile la rata inflației. Pensionarii, șomerii, beneficiarii de asistență socială pierd atunci când îndemnizațiile nu sunt indexate la timp.

Aceste categorii de persoane primesc plăți fixe, în timp ce valoarea banilor, de obicei, continuă să scadă. Totodată, persoanele defavorizate și cele cu venituri mici sunt mult mai afectate de inflație decât cele cu venituri mari. Pentru aceste categorii, cea mai mare parte a cheltuielilor o reprezintă cele pentru hrană, iar creșterea prețurilor reduce din cantitatea produselor alimentare ce pot fi procurate.



Oportunitati