Astfel, pe lângă cele două capete de acuzare, înaintate anterior – ”abuz de serviciu” și ”fals în acte publice”, – procurorii au probat încă o componență de infracțiune în acțiunile acestuia, și anume – „amestecul în înfăptuirea urmăririi penale”.

”În concret, el este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală și a falsificat o serie de acte procesuale. Respectivele acțiuni, potrivit probatoriului, au fost comise atât în interes personal, cât și în interesul petentului, dar și a altor persoane din anturajul acestuia, cu scopul de a-i proteja de implicare, în calitate de bănuiți, în cauza penală privind frauda bancară și a obstrucționa cercetarea rapidă, completă și obiectivă a dosarului”, potrivit Procuraturii Generale.

De asemenea, procurorii au depus demers de prelungire, cu încă 30 de zile, a mandatului de arestare în privința fostului Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, urmând ca instanța de judecată să fixeze data și ora examinării acestuia.

Necesitatea cercetării acestuia în arest preventiv este dictată de gravitatea infracțiunilor incriminate, rezonanța socială a cazului, circumstanțele care ar putea determina persoana să împiedice urmărirea penală și posibilitatea eschivării de răspundere penală.

Printre argumentele invocate de procurori pentru cercetarea lui Viorel Morari în arest este suspiciunea rezonabilă de exercitare a presiunilor asupra martorilor acuzării, care au fost subalterni ai învinuitului.

Fostul Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție a fost reținut pe 10 ianuarie curent, iar la demersul Procurorului General, Consiliul Superior al Procurorilor a acceptat suspendarea provizorie din funcție, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe dosarul în care acesta este vizat.