Unde-i miliardul? În 2019 cele trei bănci au rambursat 639 milioane lei. Mai sunt încă 12,8 miliarde

shadow
Marţi, 14.01.2020 07:59   1697
În ultima lună a anului 2019, cele trei bănci implicate direct în frauda bancară au reușit să ramburseze aproximativ 14,5 milioane lei, adică mai puţin de jumătate de milion de lei pe zi din creditul de urgenţă de circa 14 miliarde lei, acordat de Ministerul Finanţelor în 2014-2015.

Astfel ,până pe 31 decembrie 2019 au fost rambursate, 2.397,8 milioane lei, din care: 1,38 miliarde lei – de Banca de Economii, 694,84 milioane lei – de Banca Socială şi aproape 322 milioane lei – de Unibank, arată un raport al Ministerului Finanţelor.

Au fost rambursate 639 milioane, mai sunt încă 12,85 miliarde

Datele relevă că pe parcursul anului 2019 au fost rambursate circa 639 milioane lei, în scădere cu aproape 75 milioane lei faţă de anul 2018, când au fost rambursate circa 715 milioane lei. 

Majoritatea banilor rambursaţi, peste 550 milioane lei, provin din titluri executorii, proceduri de insolvabilitate etc.

În acelai timp, din încasările aferente creditelor au fost rambursate doar 12 milioane lei, din vânzarea activelor luate în posesie – aproape 39 de milioane lei, iar din vânzarea activelor proprii – 68 de milioane lei.

Amintim că, în noiembrie 2014 şi martie 2015, Guvernele Leancă şi Gaburici au emis garanţii de stat în baza cărora Banca Naţională a Moldovei (BNM) a acordat celor trei bănci credite de urgenţă de peste 14 miliarde lei pentru a salva sistemul bancar de o prăbuşire, ca urmare a furtului miliardului.

Citiți și:

Unde-i miliardul? Graficul achitării - de la 680 de milioane la 1,1 miliarde lei pe an 

În octombrie 2016, acestea mai aveau de rambursat 13,34 miliarde lei, care au fost transfomate în datorie de stat, iar Ministerul Finanţelor a emis obligațiuni de stat în valoare de 13,34 miliarde lei, pe termen de până la 25 de ani, care au fost transmise în contul BNM în scopul garantării rambursării creditelor de urgenţă. 

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, pe 31 decembrie 2019 soldul datoriei statului pentru valori mobiliare de stat emise pentru unele scopuri stabilite de lege constituia 12,85 miliarde lei şi s-a redus în 2019 cu 230 milioane lei. 

0,4% din PIB pentru a acoperi gaura provocată de frauda bancară

În acelaşi timp, din bugetul de stat se mai achită şi o dobândă Ministerului Finanțelor. În următorii trei ani, plăţile de la bugetul de stat pentru deservirea obligațiilor de plată, derivate din garanțiile de stat acordate în anii 2014-2015 pentru cele trei bănci, vor constitui peste 2,6 miliarde lei. 

Astfel, dacă în anul 2017 suma achitată a fost de 668 milioane lei, din care 618 milioane lei au fost dobânzi și doar 50 milioane lei – suma de bază, apoi pentru anul 2020 suma aprobată pentru plata datoriei și a dobânzilor este de 853 milioane lei, pentru 2021 – circa 868 milioane lei, iar în 2022 se va apropia de 900 milioane lei, arată estimările Ministerului Finanţelor.

Advertisement

Astfel, costul deservirii obligațiunilor de stat respective (plata dobânzilor și a sumei principale) se va situa la un nivel de circa 0,4% din PIB, în perioada anilor 2020-2022.

Promisiuni și declarații

În august 2019, fosta ministră a Finanţelor, Natalia Gavrilița, anunţa că instituţia pe care o conduce ar suţine eliminarea dobânzii pentru acoperirea găurii create de furtul miliardului şi sugera Băncii Naţionale să vină cu propuneri în acest sens.

"În prezent, în afară de banii furați din bugetul de stat, se achită și o dobândă de 1.4% până în 2026 și 5,3% până în 2041 BNM. Dobânda se achită pentru a asigura stabilitatea contului Băncii Naționale. Primul pas pe care îl putem face pentru a diminua povara pusă pe umerii cetățenilor este să încercăm să eliminăm dobânda, plătită tot din buzunarul contribuabililor", afirma fosta ministră.

Ulterior, nu a mai revenit cu propuneri în acest sens și nici BNM nu a insistat.

La finele anului trecut fracțiunea parlamentară a blocului ACUM Platforma DA a propus un proiect de lege, care să prevadă un moratoriu asupra implementării legii prin care au fost acordate credite de urgență celor trei bănci implicate în „furtul miliardului”. 

„Povara a fost pusă pe umerii plătitorilor de impozite, fără ca aceștia să poarte vreo vină pentru furtul miliardului”, a spus Alexandr Slusari, vicepreședintele Platformei DA.

„Se propune aplicarea imediată a moratoriului asupra implementării legii miliardului, până la epuizarea tuturor mijloacelor de investigare și recuperare a banilor fraudați. Această măsură ar fi corectă pentru evaluarea exactă a fraudei și a consecințelor acesteia în formă pecuniară”, a anunțat Slusari, adăugând că numai după aceasta suma rămasă să fie declarată datorie internă și să fie renegociate condițiile de întoarcere a acesteia.

Cine va acopri gaura de miliarde? Tot Guvernul, adică noi contribuabilii

O astfel de decizie, însă, ar putea avea efecte grave asupra BNM, care ar putea rămâne fără resurse şi, astfel, ar duce la pierderea încrederii în sistemul bancar şi în moneda naţională.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţinea anterior că dacă este anulată dobânda, atunci la BNM "se va crea o gaură financiară echivalentă cu 6 miliarde de lei la valoare din 2013 sau 11 miliarde lei în valoarea lor întinsă pe 25 ani".

"Această gaură financiară va trebui să fie acoperită ... tot de ... Guvern. Deci, Guvernul are două opțiuni: sau achită dobânda de ajustare a valorii banilor, sau acoperă gaura financiară. Sumele sunt identice. Mai este și a trea opțiune, de care nimeni nu se ocupă: Recuperarea Banilor de la HOȚI!", scria economistul într-o postare pe Facebook.



Oportunitati