De indexarea pensiilor de 2 ori pe an promisă de Dodon vor beneficia cu 100.000 mai puţine persoane

shadow
Vineri, 03.01.2020 08:48   10471
Din acest an începe și implementarea inițiativei Partidului Socialiștilor (PSRM) de indexare de două or pe an a pensiilor, desfășurată sub bagheta președintelui Igor Dodon. Versiunea adoptată de Parlament la propunerea socialiștilor se deosebește, însă, radical de ceea ce a propus inițial Dodon și a acceptat Guvernul Chicu, astfel încât numărul beneficiarilor va fi mult mai mic.

Aceasta a fost precedată şi de un gest, care imită întocmai unul similar al Partidului Democrat pe când liderul acestuia era Vladimir Plahotniuc.

Pe urmele lui Plahotniuc

Începând cu 2 ianuarie 2020, beneficiarii de pensii, ce nu depășesc 2.000 de lei lunar, pot ridica un suport financiar unic în sumă de 700 de lei.

În ajun, pensionarii au primit scrisori cu antetul PSRM și semnătura președintelui Dodon, în care ultimul afirmă că a inițiat „personal un întreg pachet de măsuri, care vizează sporirea protecției sociale a vârstnicilor din țara noastră și mă bucur să vă anunț că acestea au devenit realitate”.

Este vorba, în special, despre acordarea sprijinului unic de 700 de lei pentru peste 600.000 de oameni și indexarea pensiilor de două ori pe an.

Acest mesaj a ajuns la pensionari din numele liderului neformal al socialiștilor, chiar dacă tot Președintele Dodon critica, în aprilie 2019, scrisorile trimise pensionarilor de către democrații conduși de Plahotniuc, susţinând că „mulți pensionari s-au lăsat manipulați primind și scrisori, chipurile iată noi vă dăm".

„Și au mai dat și acum, de Paști, 600 de lei, dar de ce nu ne punem întrebarea că nu ar fi mai bine ca pensiile să fi fost majorate cu 15-20%, ca aceste creșteri să fie în vigoare și în anii viitori și nu doar în an electoral și înainte de alegeri”, declara acesta.

Subiectul pensiilor, pe agenda electorală

Fără îndoială, subiectul pensiilor este unul de top pe agenda publică din Republica Moldova. Pe de o parte, procesul de îmbătrânire a populației, amplificat de migrația unei părți a populației active peste hotare, a impus în ultimii ani reformarea sistemului de pensii. Pe de altă parte, segmentul de pensionari capătă la ultimele scrutine o pondere tot mai ridicată, iar grija politicienilor pentru aceștia rezultă de la sine.

Fiind un partid de stânga, orientat cel puţin în declaraţii prioritar spre agenda socială, PSRM și liderul său neformal, Igor Dodon, au promovat continuu în ultimii ani mai multe proiecte sociale, iar unul dintre acestea este și indexarea de 2 ori pe an a pensiilor.

Ce a promis Igor Dodon şi socialiştii

Ajunși la putere în vara 2019, socialiştii au venit cu o nouă inițiativă legislativă la acest subiect, în luna august.

Proiectul de indexare de 2 ori pe an a pensiilor a ajuns să devină lege abia în luna decembrie 2019, dar între propunerea inițială a lui Igor Dodon și legea promulgată tot de acesta este o diferență semnificativă: în anii următori, de dubla indexare a pensiilor urmează să beneficieze un număr de pensionari mai mic cu sute de mii de beneficiari, decât se promitea inițial.

Este un caz clasic când promisiunile politice declarate sunt ajustate la realitățile bugetare, fiind responsabilizate de actul guvernării. Acest caz, însă, este interesant și prin faptul că o modificare atât de importantă a proiectului a rămas, practic, neobservată pentru opinia publică.

Socialiștii au venit cu o inițiativă încă în anul 2017, propunând indexarea pensiei de 2 ori pe an cu un cuantum de cel puțin 20%. Atunci, Guvernul Filip a dat aviz negativ, menționând că inițiativa nu are acoperire financiară.

După alegerile parlamentare din februarie 2019, printre propunerile de proiecte legislative adresate Blocului ACUM privind formarea unei majorități parlamentare, în luna aprilie PSRM a inclus și indexarea pensiilor de 2 ori pe an.

În aprilie 2019, în emisiunea Linia directă cu Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon declara că „indexarea pensiilor de 2 ori pe an, pe 1 aprilie și 1 octombrie, cu cel puțin 10% fiecare. Așa ar fi corect”.

Dodon: indexare de 2 ori pe an cu 10% şi pentru pensii de până la 5 mii de lei

Șefului statului mai afirma că ar fi bine ca majorările la pensii să fie achitate în fiecare lună, în condiții de echitate socială: „Haideți să punem un prag: pentru cei care primesc pensii de 5-6 mii de lei să nu le fie majorate cu 20%, dar pentru cei cu pensii mai mici aceste creșteri de 20% să funcționeze”.

Propunerile lui Igor Dodon au luat forma unui proiect de lege, care a fost elaborat de foști consilieri prezidențiali – actualul premier Ion Chicu și ministra Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale Viorica Dumbrăveanu.

Advertisement

Proiectul a fost votat în prima lectură în forma propusă de șeful statului, în luna august, și prevedea indexarea de 2 ori pe an a pensiilor. Indexarea urma să se calculeze pe 1 aprilie în funcție de indicele prețurilor de consum din ultimii 3 ani, iar pe 1 octombrie  în funcție de indicele prețurilor de consum din ultimii 3 ani sau în funcție de indicele prețurilor de consum din prima jumătate a anului în curs (se ia valoarea mai mare).

Schimbările urmau să aibă loc gradual și prevedeau următoarele:
• pensiile care la 30 septembrie 2020 nu depășesc minimul de existență pentru pensionari în primul semestru al anului în curs, se indexează la 1 octombrie 2020;
• pensiile, care la 30 septembrie 2021 nu depășesc mărimea dublă a minimului de existență în primul semestru al anului în curs, se indexează la 1 octombrie 2021;
• pensiile, care la 30 septembrie 2022 nu depășesc mărimea triplă a minimului de existență în primul semestru al anului în curs, se indexează la 1 octombrie 2022.

Pentru a înțelege mai bine care pensii urmau a fi indexate în anii viitori, menționăm că datele Biroului Naţional de Statistică arată că pentru primul semestru al anului 2019 mărimea minimului de existență pentru pensionari constituia 1.726 lei. Dacă admitem că acest indicator nu se schimbă în următorii 3 ani, atunci urmau a fi indexate de 2 ori pe an:
• de la 1 octombrie 2020, pensiile mai mici de 1.726 lei;
• de la 1 octombrie 2021, pensiile mai mici de 3.452 lei;
• de la 1 octombrie 2022, pensiile mai mici de 5.178 lei.

Cum socialistul Odnostalco a amendat proiectul lui Dodon

Fundamentarea economico-financiară a acestei inițiative a fost una sumară și chiar dacă impactul asupra bugetului pentru anii viitori era unul colosal, autorii s-au limitat în a estima impactul doar pentru anul 2020. Chiar și în asemenea condiții, în luna noiembrie 2019, Guvernul Chicu a dat aviz pozitiv acestei inițiative, fără a invoca careva aspecte privind impactul asupra bugetului de stat.

Surpriza, însă, a venit din partea deputatului socialist Vladimir Odnostalco, care pe 5 decembrie, cu o zi înainte ca proiectul să fie votat în lectură finală de către Parlament, a propus un amendament, acceptat de deputaţi şi care prevede că pe 1 octombrie se indexează doar pensiile al căror cuantum, la data respectivă nu depășesc minimul de existenţă pentru persoanele peste limita vârstei de pensionare, calculat pentru primul semestru al anului în curs.

Coeficientul de indexare constituie media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani, determinată în modul stabilit de Guvern.

Cu alte cuvinte, proiectul inițial prevedea că începând cu anul 2021 are loc indexarea dublă a pensiilor de peste 3.452 lei, iar începând cu anul 2022 – a tuturor pensiilor care nu depășesc 5.178 lei.

După amendamentul socialistului Odnostalco, în anii următori de indexarea de la 1 octombrie vor beneficia doar pensionarii cu pensii mai mici de 1.726 lei, cu ajustările de rigoare în funcție de evoluția viitoare a indicatorului minimului de existență pentru pensionari.

Guvernul nu are bani pentru o indexare mai mare

Deși nu există date publice privind numărul pensionarilor în funcție de mărimea pensiei, din diverse date indirecte se poate deduce cu certitudine că după modificările aduse prin amendamentul Odnostalco, din anul 2021 numărul celor care vor beneficia de indexarea de la 1 octombrie va fi mai mic cu cel puțin 100.000 de pensionari, iar de la 1 octombrie 2022 – cu cel puțin 200.000 de pensionari.

În nota de argumentare, deputatul Odnostalco explică necesitatea amendamentului prin instituirea caracterului permanent al indexării pe 1 octombrie anual, însă acesta nu explică în nici un fel de ce a propus reducerea semnificativă a numărului de pensionari, care ar fi putut beneficia începând cu 2021 de indexarea de 2 ori pe an.

Răspunsuri, la întrebările trecute sub tăcere de guvernanți, găsim într-o analiză a Băncii Mondiale de la finele lunii noiembrie dedicată reformei sistemului de pensii, în care este specificat printre altele că „dacă dubla indexare va fi adoptată în forma propusă de către autorități, efectul acesteia s-ar solda cu o creștere reală a pensiilor fără o creștere proporțională a veniturilor, astfel încât deficitul ar crește și mai mult”.

Altfel spus, pentru asemenea majorări a fondului de pensii nu există bani din resursele de bază, care se formează pentru acoperirea fondului de pensii.

Reforma fiscală a Guvernului Filip, o torpilă în sistemul de pensii

Studiul mai menționează că reforma pensiilor din 2017 a consolidat sustenabilitatea fiscală și socială a sistemului de pensii din Moldova, însă mai multe politici au fost inversate după reforma din 2017, printre care accelerarea graficului de valorizare, recalcularea pensiilor pentru pensionarii care sunt încadrați în câmpul muncii, creșterea de 10% a pensiilor de asigurări sociale, care erau situate sub nivelul minimului de subzistență, precum și reducerea mărimii contribuției la fondul de pensii.

Chiar dacă reprezentanții Guvernului Filip, inclusiv şi actualul premier Ion Chicu, au afirmat în repetate rânduri că măsura de reformă fiscală de reducere a contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie 2018 nu va avea un impact negativ asupra bugetului și chiar dacă pe termen scurt lucrurile sunt gestionabile, simulările din analiza Băncii Mondiale arată că măsura dată a creat deja un deficit considerabil și permanent în sistemul de pensii, care constituie în medie aproximativ 0,7% din PIB anual, până în anul 2080.

Prin urmare, costată autorii, reducerea contribuțiilor a compromis definitiv sustenabilitatea sistemului de pensii, iar pierderea semnificativă a veniturilor nu va fi compensată de creșterea salariilor și nici de un număr mai mare de contribuabili. 

Revenind la indexarea pensiilor, este interesant și faptul cum acest amendament promovat pe ultima sută de metri, practic, nu a fost adus în atenţia opiniei publice.

Ministerul induce în eroare lumea?

De exemplu, în comunicatul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale nu este menționat nimic despre aceste modificări, deși ele au făcut ca proiectul final adoptat să difere radical de versiunea avizată la Guvern.

Mai mult decât atât. Prin acest comunicat Ministerul, de fapt, induce în eroare opinia publică.

Or, în el se menționează că „de indexarea de la 1 octombrie vor beneficia în primul an de implementare – 2020, peste 400 mii de pensionari, mărimea pensiei cărora nu depășește nivelul minimului de existență”, în timp ce în realitate este vorba despre mărimea minimului de existență pentru pensionari, valoarea de 1.726 lei a căruia este inferioară valorii medii a minimului de existență, care constituie în primul semestru al anului 2019 suma de 2.028 lei (Sic!).

Cheltuielile lunare ale fondului de pensii au crescut în trei ani cu 67,9%

Datele CNAS arată că, în pofida tendințelor demografice de îmbătrânire a populației, după inițierea reformei sistemului de pensii cu creșterea graduală a vârstei de pensionare, numărul pensionarilor a început să scadă, după ce a atins maximul de 716 mii de pensionari la începutul anului 2018.

În special, acest fapt a și permis ca, pe lângă indexarea anuală, să fie operate mai multe creșteri de pensii pentru diferite categorii de beneficiari, astfel încât la 1 octombrie mărimea medie a pensiei a constituit 1.899 lei, cu 63% mai mult comparativ cu începutul anului 2016.

Totodată, conform ultimilor date disponibile, cheltuielile lunare ale fondului de pensii constituie 1,33 miliarde lei sau cu 67,9% mai mult față de începutul anului 2016, când efortul bugetar lunar pentru pensii însuma 792 milioane lei.

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati