Aeroporturile mari din Republica Moldova vor ajunge sub controlul unei companii

shadow
Luni, 17.02.2020 06:15   6102
Un proiect de hotărâre de guvern promovat de Agenţia Proprietăţii Publice prevede reorganizarea prin fuziune a trei întreprinderi de stat, ce aveau sau au în gestiune aeroporturi.

E vorba de întreprinderile de stat Moldaeroservice care are în gestiune aeroportul Bălţi-Leadoveni şi Aeroportul Internaţional Chişinău, care vor fuziona prin absorbţie cu întreprinderea de stat Aeroportul Internaţional Mărculeşti.  

Advertisement

Aeroporturile Moldovei cu potențial investițional

După fuziune, întreprinderea de stat Aeroportul Internaţional Mărculeşti, va fi transformat în societatea pe acţiuni Aeroporturile Moldovei.

Agenţia Proprietăţii Publice (APP) argumentează iniţiativa prin necesistea neadmiterii „prejudicierii intereselor statului, prin prisma pierderii bunurilor cu valoare semnificativă (construcţii, avioane, helicoptere şi alte bunuri), precum şi în scopul eficientizării activităţii intreprinderilor mentionate, reducerii cheltuielilor administrative”. Totodată, APP susţine că astfel va fi creat un „agent economic puternic cu potenţial investiţional”.

Inițiativa vine la mai puțin de două luni de la anunțul președintelui Igor Dodon, privind intenția de a deschide două aeroporturi în Moldova: la Ceadîr-Lunga și Bălți.

Astfel, ca urmare a procesului de fuziune prin absorbţie, activele întreprinderii nou create vor constitui circa 400 milioane lei, iar cheltuielile generale şi administrative ale întreprinderii absorbante vor fi micşorate cu circa 4 milioane lei.

Aeroportul Internaţional Chişinău lăsat cu datorii şi surse de venit

Din datele publicate de Agenţia Proprietăţii Publice rezultă că în ultimii ani activitatea celor trei întreprinderi de stat a fost una în decădere şi nu a adus beneficii importante bugetului de stat. 

De exemplu, după ce la finele anului 2013 activele principale (aeroport, terminal, pistă etc) ale Aeroportului Internaţional Chişinău au fost concesionate pe 49 de ani companiei Avia Invest SRL, întreprinderea de stat a rămas practic fără surse de venit. În acelaşi timp, în gestiunea intreprinderii au rămas mijloace fixe în curs de execuţie, creanţe şi datorii.

„Soluţionarea problemelor respective necesită continuitatea proceselor menţionate şi identificarea unui succesor de drepturi, care activează stabil, are planuri de dezvoltare şi va asigura ţinerea evidenţei activelor transmise în concesiune, administrarea corectă a creanţelor/pasivelor existente în bilanţul întreprinderii, reprezentarea intereselor entităţii în diverse instanţe de judecată”, susţine APP.

Unde sunt investitorii ce vor aeroportul din Bălți-Leadoveni 

Cât despre Moldaeroservice, aceasta se dezvoltă lent, deşi are ca domenii de activitate de bază prestarea serviciilor de transport avia de călători, bagaje, mărfuri şi poştă (în trafic intern şi international), dar şi acordarea serviciilor complexe necesare pentru asigurarea decolarii şi aterizarii aeronavelor civile etc.

Astfel, în ultimii 4 ani întreprinderea înregistra venituri anuale de circa 9 milioane lei, iar profit - de câteva sute de mii de lei, ceea ce este insuficient pentru investiţii şi dezvoltare. În plus, deşi deţine în gestiune aeroportul Bălţi-Leadoveni cu o suprafață de 144,6 hectare, nu îl foloseşte la prestarea serviciilor.

Asta chiar dacă potrivit APP aeroportul ar fi în stare funcţională şi poate fi utilizat pentru transportatrea pasagerilor şi mărfurilor, care poate contribui la generarea veniturilor.

Amintim că aeroportul din Bălți-Leadoveni și-a sistat activitatea acum patru ani, în legătură cu retragerea licenței de activitate conform unei decizii a Autorității Aeronautice Civile. Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor de la finele anului 2015, "aeroportul se află într-o stare nesatisfăcătoare, iar infrastructura aeroportuară este uzată și degradată".

Pe de altă parte, de acest aeroport s-au arătat interesaţi în trecut investitori, deoarece după o modernizare a pistei şi a infrastructurii aeroportuare, acesta poate devenit un aeroport de alternativă sau de rezervă la cel din Chişinău.

Nici zonă economică liberă şi nici aeroport militar

Principala întreprindere din această operaţiune, Aeroportul Internaţional Mărculeşti, a fost fondată în anul 2004 în baza unităţii militare din localitatea Mărculeşti, Floreşti, şi este amplasat la 28 kilometri de Bălţi şi 150 kilometri de Chişinău. 

Aeroportul are о suprafaţă de 265,2 hectare şi, anterior, a fost utilizat pentru deservirea aeronavelor militare din dotarea Fortelor Armate. Pe 10 iulie 2008, Parlamentul a aprobat Legea cu privire la Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti, conform carea a fost dispusă crearea unei zone economice libere. 

Genurile principale de activitate sunt dezvoltarea transporturilor aeriene, serviciilor aeronautice, producerea industrială orientată spre export, transportarea aeriană a mărfurilor, operaţiuni de logistică etc. În ultimii 4 ani întreprinderea a degradat, iar veniturile au scăzut de aproape 4,5 ori: de la 46 milioane lei la doar 7 milioane lei. În unii ani a înregistrat profit de 2 milioane lei, iar în alţii - pierderi de 19 milioane lei.

Pe de altă parte, întreprinderea deţine active de circa 350 milioane lei, care nu sunt valorificate eficient.

La finele anului trecut, în timpul vizitei premierului Ion Chicu, directorul Aeroportului Internațional Mărculești, Nicolae Clichici, susţinea că aeroportul este funcțional și oricând poate primi o gamă largă de nave. În acelaşi timp, acolo deja de mai mult timp nu aterizează aeronave. 

Tot atunci premierul Ion Chicu a promis că Guvernul a promis că statul va investi în aeroportul de la Mărculești, astfel încât acesta, în luna iunie 2020, va fi pus în funcțiune.

“Republica Moldova mai are nevoie de cel puțin un aeroport. În acest moment vorbim despre posibilitatea de lansare a unor curse low-cost de aici. Cred că e necesară o colaborare intensă dintre conducerea Aeroportului Internațional Marculesti, Autoritatea Aeronautică Civilă și APP pentru realizarea unui studiu de fezabilitate. Obiectivul ar fi ca din luna mai 2020 să se opereze deja curse charter”, afirma Ion Chicu.

Șeful cabinetului de miniștri susținea atunci că pentru a activa acest aeroport, este nevoie de investiţii de până la 30 de milioane de lei. Ce volum de investiţii va fi necesar pentru a pune pe picioare şi aeroportul din Bălţi-Leadoveni nu se anunţă.



Oportunitati