Cine vor fi sponsorii principali ai Guvernului în următorii trei ani

shadow
Joi, 12.12.2019 08:28   1251
În anii 2020-2022, Guvernul planifică să obţină o finanțarea externă brută de circa 24 miliarde lei, în timp ce finanţarea externă netă va constitui aproape 19 miliarde lei sau circa un miliard de euro.

Conform prognozelor Ministerului Finanţelor incluse Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” se estimează că în 2020 finanţarea externă netă va ajunge la 2,8% din PIB, ca în 2021 să scadă la 2,7%, iar în 2022 - la 2,1% din PIB.

Creştere semnificativă a datoriei de stat

Volumul planificat de finanţare externă pentru anul 2020 a noului guvern este cu circa 40% mai mare decât estima Guvernul Filip în Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021). Pentru anul 2021 creşterea este chiar cu circa 69%. 

Sursa: Proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” 

Chiar şi cu această creştere semnificativă autorităţile estimează că soldul datoriei de stat nu va depăşi 30,2% din PIB (circa 82 miliarde de lei în anul 2022, în timp ce la finele lunii octombrie 2019 era de 52,6 miliarde lei), menţinând aproximativ aceeaşi structură conform reşedintei creditorilor (datorie internă vs datorie externă).

Totodată, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat pe termen mediu vor atinge în mediu 0,8% din PIB rămănând la acelaşi nivel comparativ cu anul 2018.

Este adevărat că noile estimări ale Ministerului Finanţelor arată că finanţarea internă netă va fi ceva mai mică decât se estima anterior.

Cine vor fi principalii sponsori

Structura pe creditori a intrărilor de surse de finanțare externă prognozate relevă că cei mai importanți creditori pentru perioada 2020-2022 vor fi: 

1) Grupul Bancii Mondiale - 28,3%; 
2) Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - 22,6%; 
3) Banca Europeană de Investiţii - 20,2%; 
4) Guvemul Federaţiei Ruse - 13,9%; 
5) Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei - 5,7%; 
6) Comisia Europeană - 3,8%; 
7) Banca de Dezvoltare a Republicii Belarus - 2,7%; 
8) Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă - 1,9%; 
9) Fondul Monetar Internaţional - 0,9%.

Advertisement

 

Astfel putem constata că în comparaţie cu prognoza pentru anii 2019-2021, dispare Guvernul Chinei din rândul celor mai importanţi creditori, care urma să acorde câteva miliarde de lei credite ţării noastre.

Locul Chinei a fost luat de Federaţia Rusă, de unde este planificată contractarea unui împrumut de circa jumătate de miliard de dolari. Banii însă vor veni treptat, pentru perioada 2020-2022 fiind preconizată intrarea a mai puţin de 200 de milioane de dolari.

Eurobond de 500 milioane de dolari de pe piaţa internaţională

O altă noutate este faptul că Guvernul ia în calcul şi "soluţia accesării pieţei financiare internaţonale şi emiterea unui Eurobond cu maturitatea de 7 ani în anul 2021, în sumă totală de 500 milioane de dolari".

Potrivit Ministerului Finanţelor "scopul este de a extinde maturitatea portofoliului, de a diversifica baza investiţională dar şi pentru a acoperi insuficienţa de resurse exteme care a fost prognozată pentru anul 2021 şi 2022, 1,0% din PIB şi 0,6% din PIB respectiv".

O astfel de soluţie pentru finanţarea proiectelor de infrastructură fost salutată de unii experţi, care consideră că ar putea fi benefică, dar au atras atenţia şi asupra riscurilor pentru ţară. 

"Cred că o potenţială emisiune pe pieţe financiare ar fi de succes, întrebarea este dacă noi ca stat avem capacitatea de a gestiona aşa proiecte mari", susţinea într-o postare pe Facebook, analistul financiar Dumitru Vicol.

Conform simulărilor efectuate de autorităţi, aceasta ar îmbunătăţi considerabil indicatorii de risc aferenţi portofoliului datoriei de stat, "întrucât datoria de stat scadenţă în decurs de un an s-ar diminua cu 7,5 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar majora cu 1,0 ani, datoria ce urmează a fi refixată la rate noi de dobândă s-ar diminua cu 7,6 p.p., iar ponderea bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat s-ar diminua cu 7,5 p.p."

Unde vor merge banii

Din document se vede clar că şi în următorii ani ţara se va împrumuta masiv pentru a putea finanţa soldul (deficitul) bugetului de stat din surse externe.

Această evoluție relevă dependența considerabilă a Republicii Moldova de creditorii externi și, implicit, de condițiile financiare și structurale de accesare a fondurilor externe.

Pe de altă parte actualul premier Ion Chicu a declarat în câteva rânduri că spre deosebire de precedentele guverne, actualul Executiv se va împrumuta în special pentru finanţarea proiectelor investiţionale. În total, a estimat primul ministru, Republica Moldova ar avea nevoie de 1,4 miliarde de euro pentru reconstrucția tuturor drumurilor naționale pe o lungime de 1.400 de km.

Astfel în perioada 2020-2021 se estimează că din intrările din împrumuturi de stat externe, în medie doar 18,5% vor fi direcționate pentru susținerea bugetului, iar circa 81,5% – pentru finanțarea proiectelor investiționale. 

Pentru comparaţie în actualul program raportul este de 25% - pentru susținerea bugetului, iar circa 75% – pentru finanțarea proiectelor investiționale. Altfel spus schimbarea raportului nu este una semnificativă.



Oportunitati