Obștescul sfârșit al Organizației Mondiale a Comerțului. Care sunt motivele și consecințele

shadow
Duminică, 08.12.2019 11:09   3365
Sistemul de comerț internațional, reglementat multilateral - care a existat peste 20 de ani - este profund erodat și are puține șanse de supraviețuire, fapt ce pune semne de întrebare sub fundamentul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

”Vine iarna”

Astfel a caracterizat reprezentantul Norvegiei situația din sistemul comercial global, pe care OMC îl supraveghează din anul 1995, la o întrunire a membrilor organizației pe 22 noiembrie 2019, citat de publicația britanică The Economist

Pe 10 decembrie curent, doi dintre cei trei judecători ai organului de apel al OMC - care examinează cauzele în apel ale disputelor comerciale și autorizează sancțiunile împotriva țărilor care încalcă regulele - vor fi pensionați și, astfel, cu un singur membru, organul dat nu va mai putea să-și facă treaba. Alegerea unor judecători noi este blocată de Statele Unite ale Americii, menționează sursa citată. 

OMC supraveghează 96% din comerțul global. Apartenența la OMC sau GATT (predecesorul OMC) a facilitat o creștere a comerțului în rândul membrilor cu 171%, potrivit calculelor publicate recent de organizație. Atunci când dispozitivele iPhone sunt livrate din China spre America, sau sticlele de whisky scoțian din Uniunea Europeană spre India, regulile OMC ajută la menținerea tarifelor și barierelor non-tarifare la niveluri reduse, fapt ce permite companiilor să planifice și să investească în condiții de certitudine financiară și predictibilitate, scrie The Economist. 

Sistemul respectiv era auto-sustenabil - majoritatea membrilor respectă regulile organizației, iar dacă un stat pretindea că interesele îi sunt lezate, acesta era în drept să depună o plângere oficială la OMC, fără a pierde energie și resurse într-una sau câteva dispute bilaterale. Dacă decizia OMC nu era pe placul unei părți, partea dată putea s-o conteste la organul de apel, care emitea o hotărâre finală. În cazul în care pierdantul nu se conforma, câștigătorul primea dreptul de a impune tarife până la valoarea estimată de judecători drept reparație echitabilă. Acest mecanism a prevenit o serie de conflicte comerciale majore între țările-membre. 

America, supărată pe arbitri

Deși liderul american Donald Trump detestă să urmeze reglementările internaționale - și acesta este unul dintre motivele pentru care administrația lui nu va agrea alți arbitri străini - miezul problemei este altul: erodarea încrederii în legile supra-naționale și eșuarea procesului de negocieri în cadrul OMC.

Advertisement

Americanii s-au convins că este imposibil de soluționat litigiile la masa de negocieri, că foarte multe state-membre refuză să-și liberalizeze economiile - inclusiv țările mici care se tem să-și deschidă piețele pentru mărfurile unei Chine expansioniste, consideră publicația. 

SUA a avut câteva câștiguri de cauză la OMC, dar, pe de altă parte, a fost nevoit și să se apere de membrii supărați pe tarifele exagerate, impuse importatorilor pentru apărarea producătorilor americani. Într-un final, după o serie de cauze pierdute, administrațiile SUA au ales să se conformeze cu regulile OMC în loc să facă concesii reclamanților. 

Dacă administrațiile anterioare au intervenit ocazional în procesul de numire a judecătorilor, administrația lui Trump a mers mai departe. Reprezentanții acesteia s-au plâns că adesea litigiile au durat mult mai mult decât termenul maxim de 90 de zile și - mai în serios - că organul de apel a emis hotărâri ce depășeau competențele acordate de membri. 

Casa Albă a precizat că nu va permite confirmarea unor judecători noi, atâta timp cât preocuparea aferentă atribuțiilor rămâne nesoluționată. SUA nu este singura țară care crede astfel - sondajele recente arată că 58% dintre angajații OMC și reprezentanții țărilor-membre împărtășesc o opinie similară. 

”Includerea unui număr atât de mare de state în OMC reprezintă o realizare remarcabilă, care se datorează parțial faptului că regulile au fost lăsate destul de vagi și ambalarea rapoartelor despre diferențele dintre ei într-un limbaj ambiguu. De exemplu, în cazul activităților care nu sunt menționate în cartea de reguli părțile folosesc calcule dubioase pentru a justifica tarifele protecționiste impuse mărfurilor importate în condiții injuste. Americanii susțin că regulile nu le interzic să facă ce fac, iar alte țări afirmă că regulile nu spun că ceea ce fac americanii este permis. Ceea ce se întâmplă în prezent este rezultatul unor neînțelegeri care persistă demult,” se spune în articolul The Economist

Organizație supra-încărcată

Oficialitățile americane consideră că OMC este ”prea european”, deoarece ambiguitățile sunt convenabile țărilor europene, care rezolvă aceste ambiguități prin depășirea cadrului statutar oficial, și insistă pe scrierea unor reglementări foarte clare. Negocierile au fost eficiente când au vizat un număr mic de membri, însă OMC a devenit o organizație mai inclusivă și - având în vedere că fiecare dintre cei 164 de membri are dreptul de veto - a devenit mai dificil de ajuns la consens, astfel încât mecanismul de negociere, care este o alternativă procedurii de contestare oficială, pur și simplu s-a defectat. 

Catalizatorul principal al discordiei în OMC este China. SUA și China sunt cei mai mari jucători comerciali în lume, având pârghii eficiente de presiune. Puține țări-membre îndrăznesc să depună plângere atunci când China încălca regulile comerciale internaționale, cele mai multe cauze fiind intentate de SUA, însă, spre frustrarea americanilor, aceștia nu puteau mobiliza un suport palpabil din partea celorlalți membri. De obicei, țările care urmau exemplul SUA copiau preponderent textele din plângerile înaintate de administrația americană. 

Acum că Guvernul de la Washington a deschis front de luptă direct împotriva Chinei, ocolind OMC, șansele numirii unor noi judecători în organul de apel, până la 10 decembrie 2019, devin infime. Multe țări au și deschis deja discuții privind formarea unor noi mecanisme de mediere și reglementare multi-bilaterală, astfel încât viitorul organizației, în formatul actual cel puțin, este sub un semn mare de întrebare. 

Deși țările care încalcă sistematic regulile internaționale de comerț ar putea să se bucure de cursul SUA de discreditare a OMC, scăpând astfel de procese judiciare, abolirea unei astfel de organizații va transforma comerțul mondial într-o afacere mai puțin previzibilă, mai costisitoare și plină de conflicte. 

După eventuala dispariție a OMC de pe scenă, toată lumea îi va duce dorul, notează The Economist



Oportunitati