De ce ajutorul social nu ajunge la cei mai săraci

shadow
Luni, 09.12.2019 09:10   5803
În ultima lună atât fostul Guvern Sandu, cât și noul Guvern Chicu, dar și șeful statului Igor Dodon și ministra Sănătății au anunțat multiple inițiative privind alocarea de resurse pentru ajutorarea păturilor vulnerabile.

Astfel, cu doar câteva zile înainte de demisie Guvernul condus de Maia Sandu anunța despre faptul că pentru anul 2020 a fost elaborat un buget al solidarității, care „prevede ajutor anume pentru cei mai nevoiași”.

Majorării promise

Printre prevederile acestuia se număra majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului (APRA), de la 350 la 500 de lei pe lună. Totodată, se promitea și majorarea numărului de persoane care vor beneficia de indemnizația pentru perioada rece a anului. Ca urmare a creșterii multiplicatorului pentru venitul lunar minim garantat (VLMG) de la 1,95 la 2.2, circa 200.000 familii vor beneficia de acest ajutor (o creștere cu 30.000 familii).

Documentul prevedea și alte majorări. Alocația lunară de stat veteranilor conflictului de pe Nistru, participanților la acțiuni de luptă și altor categorii de militari  de la 100 la 300 lei. La fel, se preconiza majorarea alocației sociale persoanelor vârstnice, care nu beneficiază de pensie din motiv că nu au acumulat cei minim 15 ani stagiu de muncă, de la 215 lei la 539 lei.

Se propunea introducerea, pentru prima dată, a compensației în sumă de 50 lei pe lună pe parcursul întregului an pentru consumul energiei electrice tuturor beneficiarilor de pensii cu o pensie mai mică de 1.500 lei, persoanele cu dizabilități și vârstnicilor ce beneficiază de alocații sociale (circa 400.000 de beneficiari). 

Peste câteva zile, deja președintele Dodon alături de noul premier Ion Chicu, repetau aceleași cifre, luate practic copy/paste din proiectul fostului Guvern Sandu.

„Scopul acestui proiect constă în sporirea gradului de protecție socială a familiilor și persoanelor defavorizate. Obiectul proiectului de lege propus constă în majorarea multiplicatorului pentru venitul lunar minim garantat, utilizat la determinarea ajutorului pentru perioada rece a anului, de la 1.95 la 2.2. Impactul proiectului este majorarea numărului de persoane beneficiare de ajutor pentru perioada rece a anului cu circa 30 de mii de familii”, va declara Viorica Dumbrăveanu, noua ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Cheltuielile pentru ajutor social în Moldova, printre cele mai reduse din regiune

Se creează impresia că dărnicia guvernanților nu are margini. În realitate, aceste ajutoare nu sunt de natură să schimbe radical situația celor săraci. Mai mult. Unele dintre aceste ajutoare frecvent nu ajung la cei care cu adevărat au nevoie.

În acest sens sunt elocvente rezultatele unui studiu prezentat de Banca Mondială, care scoate la iveală faptul că programele de asistență socială bazate pe evaluarea veniturilor, cum ar fi principalul program anti-sărăcie (Ajutor Social / AS) și Ajutor pentru perioada rece a anului (APRA), au început să scadă: cota lor este de doar 0,45% din PIB.

În consecință, cheltuielile pentru ajutor social în Moldova sunt printre cele mai reduse din regiune și ca valoare și ca pondere în PIB sau buget.

„Principalul program direcționat, bazat pe estimarea veniturilor – Ajutorul Social – are o acoperire extrem de redusă, prestațiile nu sunt adecvate și există puține stimulente pentru ca beneficiarii de asistență socială să se angajeze în câmpul muncii”, se constată în studiu.

Advertisement

Autorii recomandă reconceptualizarea programului Ajutor Social și consolidarea legăturilor sale cu serviciile de activare și sociale, care ar spori eficacitatea și caracterul adecvat al programului. Potrivit autorilor studiului, programul Ajutor Social este unul din cele mai bine direcționate programe din țară, majoritatea beneficiarilor sunt cele mai sărace familii, iar lacunele de direcționare (prestațiile care vizează familiile relativ mai înstărite) sunt nesemnificative.

80% din bugetul APRA vizează familiile mai înstărite

În schimb programul APRA, care se bazează pe AS, dar utilizează un prag de venituri mai mare pentru determinarea eligibilității, nu totdeauna vizează cele mai sărace familii care nu beneficiază de ajutor social și o parte din bugetul alocat se va duce la familiile care sunt relativ mai înstărite față de cele vizate de AS.

„În consecință, aproximativ 80% din bugetul APRA vizează familiile mai înstărite”, relevă studiul. Mai exact cea mai mare parte a bugetului APRA vizează gospodăriile care constau doar din pensionari, în timp ce grupul respectiv prezintă o rată de sărăcie mai mică decât media și mult mai redusă decât rata sărăciei pentru alte grupuri vulnerabile.

„Un nou transfer de numerar pentru energie electrică, examinat de guvern, ar viza, de asemenea, pensionarii și ar aprofunda acest efect negativ”, susțin experții Băncii Mondiale.

Aceasta se explică, în primul rând, prin conceptul programului. Astfel, ajutorul social utilizează formula de echivalent per adult, care avantajează familiile cu mai mulți adulți decât copii.

Pentru a determina valoarea prestației, programul AS calculează echivalența per adult, prin alocarea coeficientului 1 pentru primul adult din familie, 0,7 – pentru fiecare alt adult și 0,5 – pentru fiecare copil. Astfel, o familie de trei persoane, formată doar din adulți, ar obține o echivalență a adulților de 2,4, un cuplu cu un copil  2,2 și un singur părinte cu doi copii  2,0. O echivalență mai mare a adulților ar duce la un beneficiu mai mare.

Alocația este prea mică pentru ca familia să iasă din sărăcie extremă

În consecință, cea mai mare pondere din bugetul AS vizează grupul de gospodării casnice formate doar din adulți apți de muncă, iar rata sărăciei pentru acest grup este deja sub nivelul mediei. În schimb, deși sărăcia este mai pronunțată în familiile cu mulți copii, grupul respectiv nu beneficiază de o cotă proporțională din buget.

„Alocarea unei ponderi mai mari acestui grup ar fi putut produce rezultate mai echitabile. În al doilea rând, chiar și atunci când programul sprijină o familie săracă, alocația este deseori prea mică pentru ca familia să iasă din sărăcie extremă. Motivul este faptul, că venitul minim garantat (VMG), adică pragul utilizat de program pentru determinarea valorii prestațiilor, este mult mai mic decât minimul de subzistență utilizat ca prag pentru determinarea sărăciei extreme”, potrivit studiului.

De notat că pentru prima jumătate a anului 2019, media minimă de subzistență a constituit 2.028,3 lei, în timp ce pragul de venit minim garantat era stabilit la 1.025 lei. În final, în timp ce programul prezintă unele erori de incluziune, cu mult mai îngrijorător este faptul că unele dintre cele mai sărace persoane sunt excluse din cauza bugetului insuficient al programului.

77% din cei săraci nu beneficiază de prestații sociale

Potrivit Băncii Mondiale, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice pentru anul 2018 sugerează că aproximativ 33% din gospodării beneficiază de prestație, în timp ce ar trebui să fie neeligibile, iar 77% din cei eligibili pentru prestații raportează că nu beneficiază. Astfel, un număr semnificativ de săraci nu este captat de program.

Întrucât familiile cu mulți copii și cele monoparentale prezintă cele mai mari rate ale sărăciei, bugetul programului ar putea fi utilizat mai eficient prin creșterea coeficientului pentru copii.

Alte câștiguri de eficiență ar putea fi obținute prin revizuirea parametrilor programului, astfel încât membrii vulnerabili ai familiilor (copiii, adulții neputincioși) să obțină un prag mai mare față de persoanele apte de muncă. În cazul în care coeficientul pentru adulții apți de muncă ar fi redus la 0,5, iar coeficientul pentru adulții neputincioși și copii ar fi majorat până la 1 (menținând coeficienții suplimentari existenți pentru dizabilități), în cadrul aceluiași buget, rata generală a sărăciei ar scădea cu 2 pp, în timp ce sărăcia în rândul copiilor ar fi redusă cu 7 pp față de rata actuală de 20%.

Într-un astfel de scenariu, ar exista prestații mai mici pentru familiile cu mai mulți adulți apți de muncă, în timp ce familiile cu copii ar beneficia de sprijin mai bun.

Reconceptualizarea și simplificarea programului

Dacă există resurse suplimentare disponibile, acestea ar trebui să fie utilizate pentru AS și nu pentru APRA, recomandă economiștii de la Banca Mondială.

Deoarece programul APRA vizează un număr mai mare de familii, această alocație este percepută ca fiind „mai echitabilă”. Totuși, există două probleme asociate acestei abordări. Prima problemă este că programul APRA este conceput pe baza programului AS și toate deficiențele conceptului AS s-ar înmulți. În al doilea rând, pensionarii ar beneficia neproporțional de APRA, deși, ca grup, rata sărăciei lor este deja mai mică decât media.

Astfel, efectul asupra sărăciei, determinat de creșterea APRA (de la 350 la 500 lei, așa cum este aprobat de Guvern), ar reduce și mai mult eficiența asistenței sociale pentru procesul de reducere a sărăciei și va genera o creștere cu 70% a bugetului APRA. În timp ce utilizarea acestui buget pentru creșterea pragului VMG în programul AS s-ar solda, în schimb, cu o reducere de 3 puncte procentuale a ratei sărăciei.

Rata de excludere din programele AS și APRA este foarte mare, iar caracterul insuficient adecvat al sprijinului oferit este demonstrat prin faptul că, în rândul celor sărăci, cota asistenței primite în venitul total disponibil constituie doar 8%.

De notat că despre discrepanțele din domeniul realizării programului Ajutor Social a atenționat anterior și UNICEF, care constata în 2015 că mai puțin de jumătate din numărul familiilor cu copii au beneficiat de asistență socială pentru sărăcie.

Această situație este determinată de mai multe motive. Unele sunt legate de probleme de date, cum ar fi dificultăți în verificarea componenței familiei (de exemplu, căsătoriile neînregistrate sau copiii mari care locuiesc cu părinții) sau cerințele documentare, care sunt împovărătoare pentru cei săraci (de exemplu, închirierea nedocumentată a proprietății, care conduce la incapacitatea demonstrării reședinței).

Altfel spus, mult mai eficiente pentru reducerea sărăciei ar fi măsurile de oferire gratuită a documentelor, minimizarea listei de documente necesare, după caz, și obținerea informațiilor necesare din bazele de date oficiale.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.

 



Oportunitati