Ce ne aşteaptă în 2020-2022: Deficit fiscal sporit și creșterea datoriei publice și garantate

shadow
Vineri, 29.11.2019 05:49   772
În pofida instabilității politice, creșterea economică a Republicii Moldova a rămas robustă în 2019, conform Actualizării economice din toamnă, publicată de Banca Mondială în Moldova.

Prognoza instituției indică o creștere de 3,6% în 2019 şi 2020 (cea a Guvernului este de 3,8%), iar în 2021, odată ce va fi consolidată creșterea principalilor parteneri comerciali ai Moldovei, economia ar putea crește cu 3,8%, care va fi însoțită şi de riscuri negative în creștere. 

Presiunea se măreşte

Autorii susţin că presiunea asupra poziției fiscale se mărește, odată ce deficitul sistemului de pensii continuă să crească. Potrivit lor "sunt necesare politici fiscale și financiare prudente pentru a proteja sustenabilitatea macroeconomică și sunt imperative eforturi imediate pentru a spori productivitatea redusă și ameliora reforma judiciară".

„Moldova are nevoie de o creștere sustenabilă pentru crearea locurilor de muncă și eliminarea sărăciei pentru cât mai mulți oameni. Ținând cont de dependența sporită a Moldovei de țările UE pentru comerț și remiteri, totuși, o încetinire economică suplimentară în UE poate afecta exporturile Moldovei, iar incertitudinea politică continuă poate submina perspectivele macroeconomice pozitive și sustenabilitatea fiscală", a declarat Anna Akhalkatsi, manager de țară pentru Moldova, Banca Mondială.

Perspectivele pe termen mediu

Pe fundalul scăderii remiterilor și cererii externe mai slabe, creșterea economică va rămâne moderată și situată sub valorile istorice. Prognoza presupune continuarea agendei de reforme, consum privat și investiții robuste, pe măsură ce condițiile financiare se stabilizează, încrederea sectorului privat se consolidează, iar prestațiile sociale și salariile în sectorul public continuă să crească.

În timp ce exporturile se vor intensifica lent după 2020, în tandem cu creșterea cererii externe, deficitul de cont curent va fi situat sub nivelul valorilor istorice. Pe partea ofertei, sectoarele necomerciale (de exemplu, comerțul, TIC) și industria vor fi cele mai dinamice, în timp ce contribuția agriculturii se estimează a fi marginală.

Advertisement

În 2019, prețurile mai mari la produsele alimentare și utilități au intensificat presiunile inflaționiste, astfel a fost depășit coridorul inflației în a doua jumătate a anului 2019. Pe termen mediu, grație prețurilor de import mai mici și a factorilor inflaționiști prin cerere anemici, rata inflației va fluctua în limitele coridorului țintă.

Preponderent datorită creșterii cheltuielilor în perioada preelectorală din 2018 și estimărilor de colectare excesiv de optimiste, deficitul fiscal va crește până la 2,1 procente din PIB în 2019, în conformitate cu ultimelor modificări bugetare. Pe termen mediu, presiunile generate de cheltuieli vor produce un deficit fiscal sporit și creșterea datoriei publice și garantate de stat.

Riscuri considerabile pentru creșterea durabilă 

În pofida unei prognoze macroeconomice pozitive, există riscuri considerabile pentru creșterea durabilă în Moldova. Ținând cont de dependența tot mai mare a Moldovei de țările UE pentru comerț și remiteri, încetinirea economică ulterioară în UE poate determina încetinirea exporturilor, iar instabilitatea politică continuă poate submina perspectivele macroeconomice pozitive și sustenabilitatea fiscală.

Deoarece există puține posibilități de creștere a veniturilor, finanțarea deficitului se bazează foarte mult pe finanțarea externă. Necesitățile de finanțare sunt în ascensiune, iar poziția fiscală se poate deteriora din cauza ineficiențelor fiscale structurale și a poverii tot mai mari, determinată de salarii și transferuri sociale. Riscurile pentru sustenabilitate apar și în alte domenii, inclusiv fondul de pensii, precum și datoriile contingente ale întreprinderilor de stat și ale sectorului financiar.

În pofida consolidării cadrului de reglementare, sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea instituțiilor financiare și a eficienței generale a sectorului financiar. În pofida dimensiunii sale relativ mici, creșterea rapidă a sectorului financiar nebancar solicită atenția autorităților de reglementare și supraveghere pentru atenuarea riscurilor fiscale.

Pe termen lung, cheltuielile publice ineficiente și vulnerabilitățile demografice generează presiuni asupra politicii fiscale, în timp ce sustenabilitatea datoriei necesită reducerea dependenței de finanțarea externă, în tandem cu prelungirea scadenței medii a datoriei interne și aprofundarea pieței secundare, care ar contribui la reducerea refinanțării datoriei interne și a riscurilor aferente ratei dobânzii.

Productivitate redusă a muncii 

Pentru a consolida creșterea potențială, Moldova trebuie să-și sporească productivitatea. Întreprinderile de stat sunt omniprezente, chiar dacă sunt mai puțin productive per angajat și prezintă o productivitate în declin. Sub aspect fiscal, ele reprezintă o scurgere.

Combaterea corupției și a birocrației, consolidarea instituțiilor, accesul la justiție echitabilă și echilibrarea condițiilor concurențiale în economie sunt constrângeri majore, care necesită imperativ măsuri de politici trandemasformatoare.

Eliminarea controalelor de prețuri și de-monopolizarea economiei, precum și consolidarea concurenței, ar ajuta la eliberarea resurselor pentru creșterea productivității. În pofida diversificării recente și a unui volum tot mai mare de ISD, exporturile rămân mici și formate din produse cu o valoare adăugată mai mică. În același timp, productivitatea nu este doar redusă, dar și decelerează. Mai mult ca atât, numărul lucrătorilor ce posedă competențe necesare piaței muncii este limitat, se mai arată în analiza Băncii Mondiale.



Oportunitati