Schimbări radicale în domeniul TVA. Taxa ar putea fi plătită statului de către cumpărător

shadow
Miercuri, 06.11.2019 07:27   3097
Din anul 2020 în Republica Moldova ar putea fi introdus principiul taxării inverse la plata Taxei pe Valoare Adăugată (TVA). Se prevede că TVA achitată pentru proprietatea gajată, ipotecată, sechestrată sau pentru bunurile întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, va fi transferată în mod prioritar bugetului.

Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, susţine că prin introducerea principiului taxării inverse se va evita prejudicierea bugetului de stat.

Un mecanism pentru a combate evaziunea

„Este o practică internațională. Noi propunem introducerea principiului de taxare inversă pentru companiile care se află în insolvabilitate sau în contextul comercializării gajului. Având în vedere incapacitatea de plată a vânzătorului, de multe ori suma TVA aferentă bunului vândut nu se achită la buget și în acest sens are loc deducerea sumei TVA care în realitate nu ajunge la buget”, a declarat în cadrul unei şedinţe ministrul Finanțelor.

Potrivit principiului taxării inverse, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător), acesta din urmă calculează și achită suma TVA la buget, având ulterior dreptul la deducere.

Ministerul nu a oferit date privind valoarea prejudiciilor cauzate bugetului de la schemele cu deducerea TVA, dar faptul că se caută ac de cojoc pentru ele denotă că e o problemă majoră, iar măsurile convenționale nu sunt suficiente pentru combaterea fraudei de tip carusel, folosite în cazul neplăţii TVA.

Or, TVA este principala sursă de venit a bugetului de stat, ea asigurând circa o treime din toate încasările.

Potrivit Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2019-2021, în 2018 veniturile din TVA reprezintau aproximativ 33,2% din totalul impozitelor și taxelor. Pentru perioada 2019-2021, acest indicator a fost estimat la 32-33% reieșind din menținerea cotei standard a TVA în mărime de 20% și cotei reduse de 8%.

Din schemele de evaziune cu TVA, bugetul pierde între 6 şi 8 miliarde lei

Un studiu mai vechi al Centrului Expert-Grup relevă că, în 2010, cota evaziunii fiscale pe această taxă ajungea la 4,18% din PIB sau 26,67% din colectările potențiale de TVA, cu o ușoară redresare în anii 2012-2013.

„Din punct de vedere cantitativ al evaziunii pe TVA, Republica Moldova se află la un nivel cu Republica Slovacă și Serbia, unde discrepanța pe TVA se estima în ultimii ani în jurul de 3-4% din PIB”, se arată în studiul Expert-Grup.

E puţin probabil ca în ultimii ani în Republica Moldova să se fi atestat o îmbunătăţire radicală la acest capitol.

O cotă de 3-4% din PIB reprezintă, la nivelul anului 2019, între 6,2 şi 8,3 miliarde de lei, ceea ce e o cifră enormă, fiind mai mare decât veniturile anuale acumulate la buget din accizele percepute de la mărfuri.

Aceşti bani, dacă ar ajunge în bugetul de stat, ar putea permite majorarea semnificativă a pensiilor şi salariilor, dar şi implementarea mai multor programe sociale şi economice.

Totodată, ar depăşi volumul asistenţei financiare externe primit anual de către ţara noastră. Pentru comparaţie, în 2019 Guvernul Filip a planificat contractarea a 6,44 miliarde lei, sub formă de împrumuturi externe pentru programe bugetare.

Advertisement

Taxarea inversă în statele UE afectate de schemele de tip „carusel”

Acest principiu este aplicat şi în unele state din UE, doar că încă nu este unul generalizat, pentru că evaziunea fiscală cu TVA diferă de la ţară şa ţară. De exemplu, ultimul studiu VAT Gap al Uniunii Europene arată că în 2017 deficitul de încasare a TVA reprezintă 11,2% din totalul veniturilor din TVA în UE sau circa 137,5 de miliarde de euro.

Dintre statele UE, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, 35,5% din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, sau peste 6 miliarde de euro. Ea este urmată de Grecia (34%) și Lituania (25%). Cele mai mici deficite sunt în Suedia, Luxemburg și Cipru, unde veniturile din TVA sunt deficitare în medie cu doar 1%. În termeni absoluți, cel mai mare deficit de încasare a TVA, de 33,5 de miliarde euro, a fost înregistrat în Italia.

Un an în urmă, Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare al Consiliului Uniunii Europene (ECOFIN) a hotărât că statele membre UE „cel mai grav afectate de frauda în materie de TVA” vor putea aplica, până pe 30 iunie 2022, în condiții tehnice foarte stricte, mecanismul de taxare inversă generalizată pentru operațiunile locale (transferarea răspunderii pentru plata TVA din sarcina furnizorului său a prestatorului către client).

„Această directivă va oferi o soluție pentru statele membre care se confruntă cu frauda endemică de tip carusel. Este o măsură excepțională, limitată în timp, care s-ar putea dovedi a fi o cale eficientă de combatere a fraudei în materie de TVA”, declara Hartwig Löger, ministrul de finanțe al Austriei, țară care deținea președinția Consiliului.

Statele UE vor putea utiliza taxarea inversă doar pentru livrările de bunuri și prestările de servicii interne care depășesc pragul de 17.500 euro (circa 350.000 lei) pe tranzacție. În statele membre care vor dori să aplice această măsură, 25% din deficitul de TVA trebuie să se datoreze fraudei de tip carusel.

Cum funcționează frauda cu firme fantomă sau de tip „carusel”

Mecanismul implică mai multe întreprinderi, care își vând reciproc pe o piață internă bunuri sau servicii importate cu scutire de TVA de la un furnizor (așa-numita firmă intermediară) din altă țară din UE.

Una dintre întreprinderile din lanț, de obicei cea care importă bunurile, nu plătește TVA-ul la bugetul de stat deși îl percepe de la următorul cumpărător, comițând astfel o fraudă. Această întreprindere dispare de obicei foarte rapid fără urmă, după efectuarea tranzacției (de unde și numele de firmă fantomă). Aceasta face ca, în statul în care sunt consumate bunurile sau serviciile, colectarea taxei să fie imposibilă.

Între timp, ceilalți cumpărători din lanț își răscumpără TVA-ul de la bugetul de stat după ce vând bunurile mai departe. În realitate, se poate întâmpla ca bunurile sau serviciile să nu se deplaseze deloc sau să existe doar pe hârtie.

„Caruselul” începe să se învârtă din nou atunci când cumpărătorul final din lanț de pe piața internă revinde bunurile primului furnizor, respectiv întreprinderii care a adus bunurile în țară, permițând reluarea întregului proces. Această ultimă tranzacție, fiind una cu caracter transfrontalier, ar fi din nou scutită de la plata TVA-ului. 

De notat că în Moldova, apogeul schemelor cu TVA şi firme fantomă a fost înregistrat în anii 2007-2008, în timpul guvernării comuniste. Un raport al Curţii de Conturi constata, doar în cazul a 25 de firme fantomă, o evaziune de 890 milioane lei, prin neplata TVA, ceea ce reprezenta la acel moment aproape 10% din veniturile din TVA.  În acelaşi timp, Fiscul raporta în 2008 existenţa a peste 200 de firme fantomă, în creştere cu 44% faţă de 2007.

Sursa: Notă informativă a CCCEC din 2009 privind schemele de evaziune cu TVA

Taxarea inversă impune costuri adiţionale 

Mecanismul de taxare inversă urma să fie aplicat în spaţiul UE, cu titlul de proiect pilot, în Cehia, în contextul în care aceasta și-a exprimat de mulți ani interesul de a utiliza această măsură simplificată. Deocamdată, nu se cunosc rezultatele.

Specialiştii în domeniul taxelor susţin că implementarea taxării inverse generalizate ar fi o măsură potrivită pentru combaterea fraudei, fiind, din acest punct de vedere, poate cea mai importantă din acest set.

Totodată, ei atrag atenţia că la faptul că ea reprezentă totuşi o excepție de la regulă generală privind persoana obligată la plata TVA. În plus, acest concept ar putea genera costuri adiționale în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor declarative și actualizarea sistemelor şi softurilor IT folosite de contribuabili şi Fisc.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.



Oportunitati