Programele candidaților la funcția de primar al capitalei, un amalgam de promisiuni inconsistente

shadow
Vineri, 01.11.2019 07:42   1101
Campania electorală pentru alegerile locale din acest an se apropie de final, iar centrul atenției publice este axat pe bătălia pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău.

Lupta se dă între Ion Ceban, candidat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, și Andrei Năstase, candidat al Blocului ACUM, care au obținut cele mai multe voturi în primul tur din 20 octombrie 2019.

Dacă în primul tur finaliștii pentru funcția de edil al capitalei au evitat dezbaterile publice, în campania pentru turul doi aceștia se confruntă la câteva posturi de  televiziune.

Candidații nu fac diferență dintre Chișinău și restul țării

În pofida frecvenței mari a dezbaterilor la tv, discuțiile sunt prea puțin axate pe viziunea candidaților despre oraș și soluțiile acestora. Din acest motiv, Mold-Street.com a analizat unele teze din programele electorale ale celor doi candidați pentru a aborda subiecte cu mai multă substanță, dar și a arăta cât de importantă este funcția de primar al capitalei reieșind din importanța și potențialul economic al urbei.

Din start, am fost surprinși să vedem că ambii candidați în mare parte nu fac distincție dintre Chișinău și restul țării, atunci când dau calificări situației socio-economice din capitală.

Pe de altă parte, față de alegerile din anii trecuți, programele ambilor candidați arată mai consistent structurate în setul de promisiuni, dar rămân la fel de inconsistente atunci când apare veșnica și inevitabila întrebare „De unde luăm bani pentru a onora promisiunile?

Chișinăul economic – mai competitiv comparativ cu descrierea lui Ceban

Astfel, dacă Andrei Năstase afirmă în programul său că „situația economică a Republicii Moldova și a Chișinăului este una îngrijorătoare”, contracandidatul acestuia este și mai tranșant și constată că una din problemele fundamentale ale Chișinăului este „economia primitivă și necompetitivă a municipiului Chișinău”, care „nu oferă tinerilor posibilități de realizare personală și de câștig suficient”.

Însă datele economice arată o diferențiere enormă de dezvoltare dintre municipiul Chișinău și restul țării, iar un primar ales, oricare ar fi acesta, ar trebui să pornească de la premise obiective pentru a evalua potențialul existent. De exemplu, datele PIB pe cap de locuitor de la nivelul anului 2016 arată că pentru Chișinău valoarea de 5.669 dolari este între 4 și 5 ori mai mare raportată la celelalte regiuni ale țării.

Dacă ar fi să judecăm din perspectiva de competitivitate, raportul din anul 2016 World Economic Forum clasifica statele în funcție de nivelul de completivitate inclusiv prin prisma PIB per capita. Astfel, dacă celelalte regiuni ale țării cu PIB per capita sub două mii de dolari ar fi catalogate drept economii bazate pe factori, adică abia la primul stadiu de completivitate, municipiul Chișinău s-ar afla la al treilea nivel de completivitate (din 5 maxim) ca o economie bazată pe eficiență (efficiency driven economy).

 

Sursa: date BNS, calculele autorului

De altfel, despre nivelul de diversificare și sofisticare net superior al economiei municipiului Chișinău vorbește și structura PIB-ului pe activități economice, care este dominat de servicii, iar activități economice precum Comerț, ITC, Activități financiare sau HoReCa au ponderi mult mai mari comparativ cu restul țării.

 

Sursa: date BNS, calculele autorului

Prin urmare, este evident că oportunitățile oferite de sectorul privat din municipiu sunt mult mai numeroase și diverse, iar plecarea tinerilor despre care vorbește Ion Ceban vizează mai degrabă dezvoltarea haotică a orașului și serviciile publice nesatisfăcătoare. De altfel, într-un alt subpunct al programului său, Ion Ceban singur afirmă că „tinerii aleg să trăiască în localități mai bine administrate, cu mai puțină corupție, și unde găsesc condiții mai bune pentru a-și întemeia familii și construi case”.

Advertisement

Piața muncii din capitală – net superioară caracteristicilor date de Năstase

În același timp, Andrei Năstase afirmă în programul său electoral despre piața muncii din capitală că „locurile de muncă sunt insuficiente, iar acelea care există sunt plătite foarte prost”. Această constatare este una la fel de curioasă și intră pe contrasens cu situația de facto.

Or, în condițiile în care municipiul Chișinău are circa 23% din populația țării, capitala genera conform situației de la 31 decembrie 2018 aproape jumătate din locurile de muncă din țară (48.6%) sau 359 mii de locuri de muncă.

La capitolul remunerării salariaților, municipiul Chișinău este unica regiune din țară unde salariul mediu depășește salariul mediu pe țară cu 19.3%, valoarea acestuia pentru anul 2018 ajungând la 7.688 lei. 

Spre exemplu, salariul mediu din capitală este de 1.9 ori mai mare comparativ cu raionul Dondușeni, care anul trecut înregistra cel mai mare decalaj față de media pe economie.

Sursa: date BNS, calculele autorului

Prioritățile strategice ale candidaților

Revenind la conținutul programelor electorale, Andrei Năstase își focusează oferta electorală pe 5 direcții strategice, „care vor capacita cea mai mare parte din resursa umană, administrativă și financiară internă și externă”, acestea fiind:

  • Viață mai bună pentru toți, costuri de trai mai mici pentru fiecare.
  • Refacerea drumurilor, parcări, transport modern, eliminarea ambuteiaje, modernizarea piețelor agroalimentare.
  • Investiții în sănătate, educație, cultură și sport.
  • Dezvoltarea economică a Chișinăului, locuri de muncă corect plătite.
  • Chișinăul, un oraș curat, un oraș ecologic!

Programul de administrare, pe care îl propune chișinăuienilor Ion Ceban, are la bază 5 documente strategice care vor sistematiza dezvoltarea municipiului și 5 programe prioritare:

  • Concepția de dezvoltare durabilă a municipiului Chișinău.
  • Planul Urbanistic General.
  • Planul de mobilitate urbană durabilă.
  • Harta investițională a Chișinăului.
  • Conceptul de reabilitare a zonei istorice a orașului.

Pe de o parte, programul lui Ion Ceban este superior prin faptul că autorul acestuia își asumă niște ținte concrete de realizare în 4 ani (ex: Vor fi reparate capital și termoizolate 400 de blocuri locative. Vor fi reparate sau schimbate după necesitate 400 de ascensoare noi. Vor fi date în exploatare cel puțin 500 de terenuri de joacă noi), în timp ce obiectivele trasate de Andrei Năstase sunt mai generaliste din punct de vedere al indicatorilor măsurabili.

Pe de altă parte, programul lui Năstase iese în prim plan printr-o abordare mai complexă, fiecare obiectiv fiind argumentat print-o descriere a situației actuale, cauzele care au dus la problema respectivă, modelul de implementare și potențiale surse de finanțare.

În ceea ce privește punctele slabe ale programelor celor 2 candidați, cel mai important și comun pentru ambii este lipsa unei legături dintre promisiunile electorale făcute și impactul asupra bugetului cu sursele de finanțare definite. Or, fără a intra în prea multe calcule, promisiunile făcute de către aceștia depășesc cu mult limitele cadrului bugetar existent.

Ion Ceban: programul ține cont de capacitățile investiționale ale bugetului

În Programul său de administrare a municipiului Chișinău 2019-2023, Ion Ceban nu are nici un reper despre impact asupra bugetului și despre cum urmează să asigure sustenabilitatea bugetului pe termen mediu și lung.

Este adevărat însă, după cum se desprinde din cadrul unui interviu, acesta dă asigurări că „programul a fost elaborat cu examinarea capacităților investiționale ale bugetului municipal Chișinău și ținând cont de oportunitățile existente, atragere tematică a finanțărilor externe atât sub formă de grant, cât și sub formă de credit ieftin, care să împovăreze minimal bugetul municipal”.

Mai mult decât atât, acesta susține că a realizat chiar și „modelări matematice, care ne-au permis să apreciem efectul poverii creditare, dar și efectele economice de la realizarea proiectelor”. Așa ori altfel, aceste modelări nu au fost împărtășite și cu publicul larg, iar candidatul socialiștilor nu indică care vor fi sursele de unde va atrage granturi și credite ieftine pentru bugetul municipal.

Andrei Năstase: Chișinăul nu poate renaște din propria sărăcie

Cât privește candidatul Blocului ACUM, Andrei Năstase prezintă ca un laitmotiv faptul că pentru ca să supraviețuiești trebuie să economisești, iar ca să te dezvolți trebuie să investești și menționează expres în Programul său electoral că „orașul are nevoie de investiții serioase”, iar „deficitul bugetar anual al Chișinăului, de câteva sute de milioane de lei, nu permite demararea de investiții strategice”.

În acest sens, Năstase dă asigurări că posedă „credibilitatea necesară pentru a aduce bani europeni în Chișinău”, pentru a putea asigura finanțarea proiectelor strategice: „avem nevoie de ajutor financiar, iar eu mă angajez să-i obțin și să pun banii românești și europeni să lucreze în folosul comunității, în folosul oamenilor”.

Chișinăul deja are utilizată peste 50% din limita de îndatorare

Tendința candidaților de a găsi colac de salvare pentru realizarea proiectelor din finanțări externe și eclipsarea aproape cu desăvârșire a potențialului intern de consolidare a resurselor la buget este, cel puțin, surprinzătoare.

Mai mult decât atât, candidații par să omită prevederile legislației în vigoare care impun limite clare asupra nivelului maxim de îndatorare a bugetului, dar și faptul că bugetul municipiului urmare a administrațiilor precedente este deja la un nivel de îndatorare de peste 50 la sută din limitele admisibile.

Or, art. 15 din Legea finanțelor publice locale, care permite autorităților publice locale împrumuturi contractate pentru investiții capitale, stabilește clar printre alte aspecte că suma totală a plăţilor anuale (rambursarea sumei de principal, achitarea dobânzilor şi altor plăţi aferente) legate de deservirea datoriilor bugetelor locale la împrumuturile contractate sau garantate şi/sau care urmează a fi contractate sau garantate nu va depăşi 20% din totalul veniturilor anuale ale bugetelor respective, cu excepția transferurilor cu destinație specială.

Dacă analizăm datele efective din bugetul aprobat al municipiului Chișinău pentru anul 2019, observăm că din veniturile totale de 3,9 miliarde de lei, suma transferurilor de la bugetul central ajunge la 2,2 miliarde de lei, respectiv, veniturile proprii ale municipiului constituind 1,7 miliarde.

Totodată, suma totală din buget destinată în acest an pentru deservirea datoriilor deja existente (principal, dobânzi, comisioane) constituie 183.3 milioane de lei. Reieșind din aceste cifre, ponderea deservirii datoriilor actuale în veniturile proprii ale bugetului constituie 10.8%, respectiv contractarea împrumuturilor viitoare trebuie făcută prudent și într-un cuantum moderat, pentru a putea avea un buget echilibrat și solvabil pe termen lung. Totodată, suma datoriilor posibil de contractat ar putea crește, însă cu condiția majorării mai semnificative a bazei de venituri proprii a municipiului.

Rămâne de văzut care argumente vor conta mai mult în percepția alegătorilor după votul de duminică, dar mai ales în ce proporție va reuși viitorul edil al capitalei să transpună în realitate programul electoral. Oricare va fi numele viitorului primar, Mold-Street.com promite să monitorizeze metodic cei 4 ani de mandat și să reflecte corespunzător succesele și eșecurile acestuia.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.

 



Oportunitati