Cu legi neconstituţionale, Guvernul democratului Pavel Filip bloca investitorii

shadow
Joi, 31.10.2019 06:00   1265
La mijlocul lunii februarie 2019, la finalul campaniei electorale, la iniţiativa lui Vladimir Baldovici, şeful Agenţiei Proprietăţii Publice, Guvernul Filip îşi asuma ilegal răspunderea în fața Parlamentului pentru o modificare la Legea privind Zona Economic Liberă (ZEL) „Bălți”.

Potrivit documentului, peste două hectare din cartierul Telecentru, ce aparţineau Academiei de Ştiinţe, dar care cu patru luni înainte fuseseră transmise ZEL Bălţi pentru dezvoltarea unui Parc Industrial, au fost luate înapoi de către APP şi pe care urma să fie dezvoltat un proiect imobiliar.

Legi neconstituţionale contra investitorilor

Motivul invocat în februarie 2019 de Agenţia Proprietăţii Publice era unul ambiguu şi formalist, dar Guvernul a adoptat decizia, care a dus la amânarea pentru o perioadă îndelungată a unei investiţii străine într-un proiect industrial şi ştiinţific. 

Pe 9 septembrie 2019, deputatul Igor Munteanu a sesizat Curtea Constituțională, solicitând examinarea constituționalității acestei legi.

Magistrații Curții Constituționale (CCM) au constatat pe 29 octombrie 2019, că asumarea de răspundere pentru acest act legislativ de către fostul Executiv a fost anticonstituțională.

În hotărârea emisă de CCM se spune că prin această asumare de răspundere nu s-a respectat principiul separării puterii în stat. Or, aprobarea de către Guvern a actelor legislative prin asumare de răspundere se face doar în cazuri excepționale, iar în cazul acestei legi nu era o situație de urgență și astfel, Guvernul nu avea dreptul să adopte acest act normativ.

„Având în vedere aceste criterii, Curtea a constatat că, potrivit notei informative, adoptarea Legii nr.

Advertisement

17 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr. 26/2010 privind Zona Economică Liberă „Bălți” nu a fost generată de obiective imperioase de ordin public sau social, impuse prin lege, sau care să derive din programul de activitate al Guvernului.

Curtea a concluzionat că Guvernul nu a demonstrat în cadrul angajării răspunderii politice asupra proiectului de lege menționat necesitatea unei urgențe reale prin excluderea terenului de 2,238 ha, amplasat pe str. Sprâncenoaia 1, municipiul Chișinău, precum și a construcțiilor de pe acesta din componența Zonei Economice Libere „Bălți”, "nu a prezentat argumente concludente privind necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate și că este obiectiv necesară aplicarea imediată a legii în cauză”, se menționează în hotărârea CCM.

După decizia magistraților constituționali deputatul blocului ACUM Igor Munteanu susţine că va sesiza Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție.

„Sunt mulțumit că decizia Curții Constituționale pune punct unei practici total improprii de folosire a conceptului de asumare a răspunderii pentru scopul banal de preluare și monetizare a unor resurse și proprietăți în interes de grup, în contradicție flagrantă cu scopurile afișate public și în detrimentul separației puterilor în stat”, a declarat Igor Munteanu.

Potrivit lui, intervenția abruptă a guvernului prin asumarea răspunderii pentru preluarea unui teren transmis ZEL în 2018, la 4 luni de la prima decizie, a adus pagube ZEL, dar și investitorilor străini, care așteaptă din partea Republicii Moldova reguli clare și stabilitate juridică necesară activităților de afaceri.

Ce presupune proiectul investiţional

Conform proiectului agreat iniţial de Guvern, pe acest terne se planifica crearea unui Parc de Inginerie Aplicată şi Cercetare, fundamentat printr-un studiu de fezabilitate, care urma să facă conexiunea între corporațiile transnaționale și IMM-urile din ţara noastră.

Pentru crearea acestui Parc a fost elaborat un studiu de fezabilitate, care a elucidat necesitatea companiilor autohtone de a absorbi tehnologie de ultimă generație, de a adapta aceste tehnologii la nevoile pieței și de a dezvolta, la rândul lor, tehnologii sau servicii care să le permită progresul operațional în lanțurile valorice internaționale.

Parcul urma să însumeze, pentru început, 10 Institute Naționale de Cercetare și Dezvoltare (INCD), iar investiție prevăzută iniţial era de peste 10 milioane euro, în special granturi. Circa 300 companii, IMM-uri locale, s-au arătat interesate de colaborare.



Oportunitati