Comerțul cu cetățenia Moldovei a fost lansat pentru obținerea rentelor din spălări de bani

shadow
Joi, 17.10.2019 06:42   2445
Scopul real al programului de acordare a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție era obținerea rentelor din spălări de bani la nivel internațional, susține Transparency International – Moldova, într-un raport privind riscurile unor programe Golden Visa netransparente.

Raportul ”Porțile spre Europa: Comerț cu cetățenie de Moldova” a fost elaborat în contextul unui efort comun al Transparency International și Global Witness de identificare a riscurilor pentru Uniunea Europeană din promovarea schemelor de cetățenie și reședință, oferite persoanelor terțe, încorporat în raportul ”European Getaway: Inside the Murky World of Golden Visas”.

Ce state UE oferă reședință în schimbul investițiilor

Conform raportului, majoritatea țărilor UE, în care astfel de scheme sunt implementate, oferă în schimbul unor investiții reședință. Doar 4 țări (Austria, Bulgaria, Cipru și Malta) oferă cetățenie, Bulgaria fiind deja determinată să se dezică de acestea.

Ulterior, în februarie 2019, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European și Consiliului European un Raport privind Schemele de cetățenie și reședință în UE, care scoate în evidență următoarele aspecte problematice:

• securitatea: verificările solicitanților nu sunt suficient de temeinice, iar sistemele de informații centralizate ale UE, cum ar fi Sistemul de informații Schengen (SIS), nu sunt utilizate atât de sistematic pe cât ar trebui;

• spălarea banilor: sunt necesare verificări mai detaliate („procesul de diligență”) pentru a se asigura faptul că normele privind combaterea spălării banilor nu sunt eludate;

• evaziunea fiscală: este necesar un control sistemic pentru neadmiterea profitării de către persoanele fizice de a beneficia de norme fiscale privilegiate;

• transparența și informarea: nu există informații clare cu privire la modul în care sunt gestionate sistemele, numărul de cereri primite, aprobate sau respinse, originea solicitanților. Statele membre nu fac schimb de informații referitoare la solicitanți și nu se informează reciproc cu privire la solicitanții respinși.

Programul poate duce la suspendarea de către UE a regimului fără vize

Cu referire la Republica Moldova, raportul Comisiei Europene indică asupra faptului că cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de ședere pe durată scurtă în UE, beneficiind de regimul liberalizat de vize din 2014, iar autoritățile au pus în aplicare din 2018 o schemă de dobândire a cetățeniei prin investiții.

Unele țări terțe (din afara UE) sau companiile contractate în implementarea programelor de cetățenie prin investiții au promovat schemele argumentând avantajul de liberă circulație și acces în UE. Astfel, apar căi de ocolire a procedurilor legale din Acordul Schengen.

Advertisement

Deși UE respectă dreptul suveran al țărilor terțe de a decide asupra procedurilor naționale de naturalizare, accesul fără vize în UE nu trebuie folosit ca un instrument de condiționare a investițiilor individuale cu obținerea cetățeniei.

Respectiv, în ceea ce privește țările terțe care instituie sisteme similare, cu posibile implicații asupra securității UE, reiese un angajament al Comisiei Europene de monitorizare a sistemelor de acordare a cetățeniei pentru investitori din țările candidate și potențial candidate, ca parte a procesului de aderare la UE. În cadrul mecanismului de suspendare a vizelor, Comisia va monitoriza, de asemenea, impactul acestor sisteme puse în aplicare de țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză în UE, se arată în raport.

Programul moldovenesc, similar celui maltez

Potrivit Transparency International – Moldova, programul de cetățenie prin investiții promovat în Republica Moldova este, în mare parte, similar cu modelul maltez, care a fost subiect al unor critici dure din partea politicienilor europeni de rang înalt.

De exemplu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani spunea în anul 2017 că, Comisia europeană trebuie să ia atitudine față de schema controversată de acordare a cetățeniei malteze, având în vedere problemele ce țin de nerespectarea principiului supremației legii în această țară.

"Cetățenia europeană nu poate fi vândută, fără a avea o claritate asupra identității cumpărătorului, din punct de vedere a riscurilor legate de securitate, terorism și spălare de bani. Nu pot fi preocupări doar vis-a-vis de politica din Rusia. E vorba și de mafia rusească și nu este corectă admiterea legalizării banilor în Europa prin acordarea cetățeniei malteze.”, declara Tajani.

Schemă de obținerea unei rente din spălări de bani

În 2014-2019 Republica Moldova era recunoscută drept un stat capturat de interesele unui grup oligarhic, o jurisdicție implicată în mai multe scheme de spălare de bani. Cea mai vestită din ele a fost ”spălătoria rusească”, prin care au fost spălate zeci de miliarde de dolari. Printr-o altă fraudă de proporții, cunoscută ca ”furtul miliardului”, din sectorul bancar a fost furată o sumă echivalentă cu 1/8 din Produsul Intern Brut.

În aceste circumstanțe, pentru a legaliza banii obținuți din asemenea scheme, „elita politică” din cercul oligarhului a inițiat o serie de proiecte legislative. Astfel, în 2016, au fost promovate simultan ”legea amnistiei capitalurilor” și ”legea cetățeniei prin investiții” – două proiecte care au creat condiții propice pentru o spălătorie de bani la nivel internațional, se arată în raportul Transparency International – Moldova.

"Deși scopul real al unui astfel de program „Golden Visa” era obținerea rentelor din spălări de bani la nivel internațional, proiectul a fost ambalat frumos pentru cetățenii Republicii Moldova ca o inițiativă de susținere a mediului antreprenorial, iar pentru cetățenii străini – drept o oportunitate de a beneficia de regimul liberalizat de vize și posibilitatea de a călători fără vize în peste 120 țări", se arată în raport.

Totodată, în loc ca organele de drept și de securitate ale statului să verifice candidații la cetățenie, aceste funcții au fost delegate unor firme private, inclusiv unei recent înregistrate în Dubai (MIC – Moldovan Investment Company).

"Mai mult, prin secretizarea identității candidaților și beneficiarilor de „Golden Visa”, autorii programului intenționau să împiedice încercările jurnaliștilor de investigație și societății civile de a verifica legalitatea surselor de bunăstare a aplicanților", susțin autorii.

Ulterior s-a dovedit că printre primii aplicanți la cetățenie prin acest program au fost rude și apropiați ale principalilor figuranți într-o serie de dosare ce țin de fraude bancare, concesionări frauduloase de active ale statului, persoane cu interdicții de călătorie.

Urmare a alegerilor parlamentare din februarie 2019, noua guvernare s-a angajat să anuleze Legea cetățeniei prin investiții. Inițial, până la clarificarea urmărilor unor eventuale litigii, legea a fost suspendată pentru o perioadă de 4 luni. 

Transparency International – Moldova propune câteva măsuri ce pot fi aplicate pentru a diminua și elimina riscurile și efectele negative ale aplicării acestui program:

• anularea definitivă a programului, ca fiind unul nociv și cu riscuri de securitate regională;

• începerea unei investigații asupra modului de inițiere și promovare a programului, sincronizat cu alte inițiative ce vizau amnistia capitalurilor și de-criminalizarea infracțiunilor economice și financiare, a aspectelor legale de organizare a licitațiilor pentru selectarea companiilor private implicate pentru a demonstra scopul real și rea intenție a autorilor;

• examinarea oportunității de convertire a programului ”cetățenie prin investiție” într-un program de ”reședință prin investiție”, cu accent pe atragerea investițiilor străine directe și stimularea inițiativelor antreprenoriale.

Venitul anual obținut de unele state de pe urma programelor de cetățenie sau reședință prin investiții, potrivit Transparency



Oportunitati