Comerțul cu cetățenia Moldovei a fost lansat pentru obţinerea rentelor din spălări de bani

shadow
Joi, 17.10.2019 06:42   1478
Scopul real al programului de acordare a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție era obţinerea rentelor din spălări de bani la nivel internaţional, susține Transparency International – Moldova, într-un raport privind riscurile unor programe Golden Visa netransparente.

Raportul ”Porțile spre Europa: Comerț cu cetățenie de Moldova” a fost elaborat în contextul unui efort comun al Transparency International și Global Witness de identificare a riscurilor pentru Uniunea Europeană din promovarea schemelor de cetățenie și reședință, oferite persoanelor terțe, încorporat în raportul ”European Getaway: Inside the Murky World of Golden Visas”.

Ce state UE oferă reședință în schimbul investițiilor

Conform raportului, majoritatea țărilor UE, în care astfel de scheme sunt implementate, oferă în schimbul unor investiții reședință. Doar 4 țări (Austria, Bulgaria, Cipru și Malta) oferă cetățenie, Bulgaria fiind deja determinată să se dezică de acestea.

Ulterior, în februarie 2019, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European și Consiliului European un Raport privind Schemele de cetățenie și reședință în UE, care scoate în evidență următoarele aspecte problematice:

• securitatea: verificările solicitanților nu sunt suficient de temeinice, iar sistemele de informații centralizate ale UE, cum ar fi Sistemul de informații Schengen (SIS), nu sunt utilizate atât de sistematic pe cât ar trebui;

• spălarea banilor: sunt necesare verificări mai detaliate („procesul de diligență”) pentru a se asigura faptul că normele privind combaterea spălării banilor nu sunt eludate;

• evaziunea fiscală: este necesar un control sistemic pentru neadmiterea profitării de către persoanele fizice de a beneficia de norme fiscale privilegiate;

• transparența și informarea: nu există informații clare cu privire la modul în care sunt gestionate sistemele, numărul de cereri primite, aprobate sau respinse, originea solicitanților. Statele membre nu fac schimb de informații referitoare la solicitanți și nu se informează reciproc cu privire la solicitanții respinși.

Programul poate duce la suspendarea de către UE a regimului fără vize

Cu referire la Republica Moldova, raportul Comisiei Europene indică asupra faptului că cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de ședere pe durată scurtă în UE, beneficiind de regimul liberalizat de vize din 2014, iar autoritățile au pus în aplicare din 2018 o schemă de dobândire a cetățeniei prin investiții.

Unele țări terțe (din afara UE) sau companiile contractate în implementarea programelor de cetățenie prin investiții au promovat schemele argumentând avantajul de liberă circulație și acces în UE. Astfel, apar căi de ocolire a procedurilor legale din Acordul Schengen.

Advertisement

Deși UE respectă dreptul suveran al țărilor terțe de a decide asupra procedurilor naționale de naturalizare, accesul fără vize în UE nu trebuie folosit ca un instrument de condiționare a investițiilor individuale cu obținerea cetățeniei.

Respectiv, în ceea ce privește țările terțe care instituie sisteme similare, cu posibile implicații asupra securității UE, reiese un angajament al Comisiei Europene de monitorizare a sistemelor de acordare a cetățeniei pentru investitori din țările candidate și potențial candidate, ca parte a procesului de aderare la UE. În cadrul mecanismului de suspendare a vizelor, Comisia va monitoriza, de asemenea, impactul acestor sisteme puse în aplicare de țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză în UE, se arată în raport.

Programul moldovenesc, similar celui maltez

Potrivit Transparency International – Moldova, programul de cetățenie prin investiții promovat în Republica Moldova este, în mare parte, similar cu modelul maltez, care a fost subiect al unor critici dure din partea politicienilor europeni de rang înalt.

De exemplu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani spunea în anul 2017 că, Comisia europeană trebuie să ia atitudine faţă de schema controversată de acordare a cetăţeniei malteze, având în vedere problemele ce ţin de nerespectarea principiului supremaţiei legii în această ţară.

"Cetăţenia europeană nu poate fi vândută, fără a avea o claritate asupra identităţii cumpărătorului, din punct de vedere a riscurilor legate de securitate, terorism şi spălare de bani. Nu pot fi preocupări doar vis-a-vis de politica din Rusia. E vorba şi de mafia rusească şi nu este corectă admiterea legalizării banilor în Europa prin acordarea cetăţeniei malteze.”, declara Tajani.

Schemă de obţinerea unei rente din spălări de bani

În 2014-2019 Republica Moldova era recunoscută drept un stat capturat de interesele unui grup oligarhic, o jurisdicţie implicată în mai multe scheme de spălare de bani. Cea mai vestită din ele a fost ”spălătoria rusească”, prin care au fost spălate zeci de miliarde de dolari. Printr-o altă fraudă de proporţii, cunoscută ca ”furtul miliardului”, din sectorul bancar a fost furată o sumă echivalentă cu 1/8 din Produsul Intern Brut.

În aceste circumstanţe, pentru a legaliza banii obţinuţi din asemenea scheme, „elita politică” din cercul oligarhului a iniţiat o serie de proiecte legislative. Astfel, în 2016, au fost promovate simultan ”legea amnistiei capitalurilor” şi ”legea cetăţeniei prin investiţii” – două proiecte care au creat condiţii propice pentru o spălătorie de bani la nivel internaţional, se arată în raportul Transparency International – Moldova.

"Deşi scopul real al unui astfel de program „Golden Visa” era obţinerea rentelor din spălări de bani la nivel internaţional, proiectul a fost ambalat frumos pentru cetăţenii Republicii Moldova ca o iniţiativă de susţinere a mediului antreprenorial, iar pentru cetăţenii străini – drept o oportunitate de a beneficia de regimul liberalizat de vize şi posibilitatea de a călători fără vize în peste 120 ţări", se arată în raport.

Totodată, în loc ca organele de drept şi de securitate ale statului să verifice candidaţii la cetăţenie, aceste funcţii au fost delegate unor firme private, inclusiv unei recent înregistrate în Dubai (MIC – Moldovan Investment Company).

"Mai mult, prin secretizarea identităţii candidaţilor şi beneficiarilor de „Golden Visa”, autorii programului intenţionau să împiedice încercările jurnaliştilor de investigaţie şi societăţii civile de a verifica legalitatea surselor de bunăstare a aplicanţilor", susţin autorii.

Ulterior s-a dovedit că printre primii aplicanţi la cetăţenie prin acest program au fost rude şi apropiaţi ale principalilor figuranţi într-o serie de dosare ce ţin de fraude bancare, concesionări frauduloase de active ale statului, persoane cu interdicţii de călătorie.

Urmare a alegerilor parlamentare din februarie 2019, noua guvernare s-a angajat să anuleze Legea cetăţeniei prin investiţii. Iniţial, până la clarificarea urmărilor unor eventuale litigii, legea a fost suspendată pentru o perioadă de 4 luni. 

Transparency International – Moldova propune câteva măsuri ce pot fi aplicate pentru a diminua și elimina riscurile şi efectele negative ale aplicării acestui program:

• anularea definitivă a programului, ca fiind unul nociv şi cu riscuri de securitate regională;

• începerea unei investigaţii asupra modului de iniţiere şi promovare a programului, sincronizat cu alte inițiative ce vizau amnistia capitalurilor și de-criminalizarea infracțiunilor economice și financiare, a aspectelor legale de organizare a licitaţiilor pentru selectarea companiilor private implicate pentru a demonstra scopul real şi rea intenţie a autorilor;

• examinarea oportunităţii de convertire a programului ”cetăţenie prin investiţie” într-un program de ”reşedinţă prin investiţie”, cu accent pe atragerea investițiilor străine directe şi stimularea iniţiativelor antreprenoriale.

Venitul anual obţinut de unele state de pe urma programelor de cetăţenie sau reşedinţă prin investiţii, potrivit Transparency



Oportunitati