Paravanul a căzut! Air Moldova are un nou beneficiar final

shadow
Marţi, 15.10.2019 23:30   8993
Schimbare radicală în structura asociaților de la Civil Aviation Group SRL – firma care un an în urmă a privatizat compania aeriană de stat Air Moldova, achitând un preţ de 50 milioane lei şi asumându-şi obligaţiunea de a achita datoriile de 1,25 miliarde lei.

Astfel Blue Air Aviation SA din România, care deținea 49% din capitalul Civil Aviation Group SRL, proprietarul Air Moldova, a cedat pachetul.

Schimbare de asociat pe timp de sechestru

Noul asociat este afaceristul Dzintars Pomers din Letonia, care exercită şi funcţia de administrator al companiei Civil Aviation Group.  

Tranzacția a avut loc în perioada 18 septembrie  7 octombrie 2019, exact când Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI) a CNA şi Procuratura Anticorupţie au anunțat că au aplicat sechestru în valoare de 301,6 milioane de lei pe capitalul Air Moldova, dar și pe cel al Civil Aviation Group SRL.

În aceeași perioadă, ARBI a aplicat sechestru în valoare de circa 670 de milioane de lei şi pe bunuri și active care aparţin companiei Air Moldova, inclusiv automobile, imobile, dar şi două aeronave.

Comisia parlamentară ştia despre dorinţa Blue Air de a se retrage

De altfel, în raportul de evaluare a modului de pregătire și desfășurare a privatizării companiei Air Moldova se menționează că „potrivit informațiilor operative recepționate de Comisia specială de anchetă de la Serviciul de Informaţii şi Securitate, la data de 18.09.2019, Blue Air este în căutarea unui cumpărător pentru cota parte de 49% de la Civil Aviation Grup SRL, proprietara Air Moldova”.

Autorii raportului (finalizat pe 23 septembrie 2019) avertizau că retragerea companiei aeriene Blue Air din cota parte a cumpărătorului Air Moldova „este posibilă în orice moment, la discreţia conducerii companiei”.

Blue Air a fost doar un paravan

În opinia experţilor şi a membrilor comisiei, retragerea Blue Air "ar distorsiona mesajul iniţial prezentat de autorităţi după privatizare şi ar deconspira intenţia reală a privatizării".

Tot în raport se menţionează că reprezentanţii Blue Air au comunicat că nu intenționau să investească resurse financiare pentru dezvoltarea şi achitarea datoriilor Air Moldova.

Asta chiar dacă un an în urmă Marius Puiu, şeful Blue Air, susţinea la Aeroportul din Chișinău că partea română va respecta „angajamentele pe care și le-a asumat odată cu semnarea contractului de cumpărare a Air Moldova”.

Au promis, dar nu au plătit datoriile

„Potrivit acestor angajamente, în viitoarele luni va începe achitarea datoriilor istorice ale Air Moldova”, anunţa un comunicat de presă a companiei aeriene.

Advertisement

În raportul Comisiei de anchetă se menţionează că în condiţiile în care „Blue Air înregistra rezultate financiare negative, iar în anii 2016-2018 a avut pierderi de aproximativ 30 milioane de euro anual, compania nu putea să-şi permită de a face investiţii suplimentare prin a procura 49% din capitalul Air Moldova, care avea de achitat datorii de 1,25 miliarde de lei”.

Sursa: expert-grup.com

Unde a dispărut ajutorul de stat de 90 milioane lei

În plus, după venirea noilor proprietari, Air Moldova aşa şi nu a restituit ajutorul de stat de circa 90 milioane lei, acordat la finele anului 2017, iar datoria faţă de Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) a devenit o creanţă a Trezoreriei de Stat.

Mai adăugăm că în raportul de evaluare se menţionează că Air Moldova supravieţuieşte din contul acumulării de noi datorii „faţă de grupul de companii Şor  Avia Invest, Chişinau Airport Handling, Ground Avia Partner.”

Astfel, la data semnării contractului de privatizare, datoriile faţă de companiile Grupului Şor nu atingeau 100 milioane lei, iar pe 31 iulie 2019, conform datelor prezentate de APP, suma datoriilor depăşea 270 milioane lei.

„Situaţia actuală de la Air Moldova arată că noii proprietari nu au avut nici o intenţie de a aplica Strategia de dezvoltare, pe care au prezentat-o comisiei de privatizare. De asemenea, noii proprietari nu au avut intenţia de a atrage investiţii în Air Moldova  fie sub formă de capital, fie sub formă de împrumuturi pe termen lung”.

În acelaşi timp, autorităţile nu au întreprins nimic pentru a-i obliga să-şi respecte angajamentele. Astfel în tot acest timp, Agenţia Proprietăţii Publice (APP) nu a încercat în nici un mod rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare, chiar dacă este obligată s-o facă, înaintând concomitent o cerere de recuperare a daunelor cauzate, mai susţine Comisia de anchetă.

Unica soluţie, revenirea la situaţia anterioară privatizării

Unica soluţie pertinentă, recomandată de experţi, este revenirea la situaţia anterioară privatizării. În acest sens, ei susţin că este necesar de a distinge două opţiuni  anularea contractului de vânzare-cumpărare sau rezilierea lui.

Totodată, ei recomandă ca în cazul rezilierii sau anulării contractului, cea mai pertinentă opţiune ar fi privatizarea veritabilă a companiei aeriene de către un cumpărător de bună credinţă și cu capacități de dezvoltare a afacerii.

În acest context legislația permite instituirea unei administrări speciale în cazul unor circumstanţe excepţionale, privatizarea prin proiect individual şi atragerea unui consultant financiar.

La Air Moldova administraţia specială ar putea fi instituită pe termen de 2 ani, cu condiţia desemnării unui administrator internaţional, preferabil – o companie specializată în tranzacţii de privatizare cu experienţă în aviaţia comercială.

Obiectivul administratorului special ar fi stabilizarea financiară a companiei, organizarea auditului şi evaluarea după standardele internaţionale.

Promisiuni deşarte

Amintim că un an în urmă vicepreședintele Partidului Democrat Vladimir Cebotari, fost ministru al Justiției, declara în cadrul unei emisiuni la Pro TV că din anul 2017 se încerca salvarea Air Moldova de la faliment.

„Vreau să vă spun sigur că falimentul acestei companii era aproape inevitabil în toamna 2017”, afirma atunci Cebotari, care se arăta sigur că investitorii ce au privatizat compania aeriană, inclusiv cel străin, Blue Air Aviation din România, vor investi resurse proprii în dezvoltarea Air Moldova.

Acelaşi lucru îl susţinea şi Vladimir Baldovici, directorul de atunci al Agenţiei Proprietăţii Publice. „Datoriile, indiferent la ce capitole sunt, vor trebui să fie acoperite din buzunarul acestui investitor”, spunea atunci directorul APP.

În plus, investitorul va trebui să dețină surse financiare pentru a dezvolta parcul de aeronave, ce va necesita „o investiție mult mai mare decât cea care este indicată în acest concurs comercial”, mai afirma Baldovici. 

După cum putem constata, acest lucru nu s-a întâmplat, iar promisiunile guvernanţilor şi ale investitorilor, au rămas doar promisiuni.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.

 



Oportunitati