Paravanul a căzut! Air Moldova are un nou beneficiar final

shadow
Marţi, 15.10.2019 23:30   15639
Schimbare radicală în structura asociaților de la Civil Aviation Group SRL – firma care un an în urmă a privatizat compania aeriană de stat Air Moldova, achitând un preț de 50 milioane lei și asumându-și obligațiunea de a achita datoriile de 1,25 miliarde lei.

Astfel Blue Air Aviation SA din România, care deținea 49% din capitalul Civil Aviation Group SRL, proprietarul Air Moldova, a cedat pachetul.

Schimbare de asociat pe timp de sechestru

Noul asociat este afaceristul Dzintars Pomers din Letonia, care exercită și funcția de administrator al companiei Civil Aviation Group.  

Tranzacția a avut loc în perioada 18 septembrie  7 octombrie 2019, exact când Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) a CNA și Procuratura Anticorupție au anunțat că au aplicat sechestru în valoare de 301,6 milioane de lei pe capitalul Air Moldova, dar și pe cel al Civil Aviation Group SRL.

În aceeași perioadă, ARBI a aplicat sechestru în valoare de circa 670 de milioane de lei și pe bunuri și active care aparțin companiei Air Moldova, inclusiv automobile, imobile, dar și două aeronave.

Comisia parlamentară știa despre dorința Blue Air de a se retrage

De altfel, în raportul de evaluare a modului de pregătire și desfășurare a privatizării companiei Air Moldova se menționează că „potrivit informațiilor operative recepționate de Comisia specială de anchetă de la Serviciul de Informații și Securitate, la data de 18.09.2019, Blue Air este în căutarea unui cumpărător pentru cota parte de 49% de la Civil Aviation Grup SRL, proprietara Air Moldova”.

Autorii raportului (finalizat pe 23 septembrie 2019) avertizau că retragerea companiei aeriene Blue Air din cota parte a cumpărătorului Air Moldova „este posibilă în orice moment, la discreția conducerii companiei”.

Blue Air a fost doar un paravan

În opinia experților și a membrilor comisiei, retragerea Blue Air "ar distorsiona mesajul inițial prezentat de autorități după privatizare și ar deconspira intenția reală a privatizării".

Tot în raport se menționează că reprezentanții Blue Air au comunicat că nu intenționau să investească resurse financiare pentru dezvoltarea și achitarea datoriilor Air Moldova.

Asta chiar dacă un an în urmă Marius Puiu, șeful Blue Air, susținea la Aeroportul din Chișinău că partea română va respecta „angajamentele pe care și le-a asumat odată cu semnarea contractului de cumpărare a Air Moldova”.

Au promis, dar nu au plătit datoriile

„Potrivit acestor angajamente, în viitoarele luni va începe achitarea datoriilor istorice ale Air Moldova”, anunța un comunicat de presă a companiei aeriene.

Advertisement

În raportul Comisiei de anchetă se menționează că în condițiile în care „Blue Air înregistra rezultate financiare negative, iar în anii 2016-2018 a avut pierderi de aproximativ 30 milioane de euro anual, compania nu putea să-și permită de a face investiții suplimentare prin a procura 49% din capitalul Air Moldova, care avea de achitat datorii de 1,25 miliarde de lei”.

Sursa: expert-grup.com

Unde a dispărut ajutorul de stat de 90 milioane lei

În plus, după venirea noilor proprietari, Air Moldova așa și nu a restituit ajutorul de stat de circa 90 milioane lei, acordat la finele anului 2017, iar datoria față de Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) a devenit o creanță a Trezoreriei de Stat.

Mai adăugăm că în raportul de evaluare se menționează că Air Moldova supraviețuiește din contul acumulării de noi datorii „față de grupul de companii Şor  Avia Invest, Chișinau Airport Handling, Ground Avia Partner.”

Astfel, la data semnării contractului de privatizare, datoriile față de companiile Grupului Şor nu atingeau 100 milioane lei, iar pe 31 iulie 2019, conform datelor prezentate de APP, suma datoriilor depășea 270 milioane lei.

„Situația actuală de la Air Moldova arată că noii proprietari nu au avut nici o intenție de a aplica Strategia de dezvoltare, pe care au prezentat-o comisiei de privatizare. De asemenea, noii proprietari nu au avut intenția de a atrage investiții în Air Moldova  fie sub formă de capital, fie sub formă de împrumuturi pe termen lung”.

În același timp, autoritățile nu au întreprins nimic pentru a-i obliga să-și respecte angajamentele. Astfel în tot acest timp, Agenția Proprietății Publice (APP) nu a încercat în nici un mod rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, chiar dacă este obligată s-o facă, înaintând concomitent o cerere de recuperare a daunelor cauzate, mai susține Comisia de anchetă.

Unica soluție, revenirea la situația anterioară privatizării

Unica soluție pertinentă, recomandată de experți, este revenirea la situația anterioară privatizării. În acest sens, ei susțin că este necesar de a distinge două opțiuni  anularea contractului de vânzare-cumpărare sau rezilierea lui.

Totodată, ei recomandă ca în cazul rezilierii sau anulării contractului, cea mai pertinentă opțiune ar fi privatizarea veritabilă a companiei aeriene de către un cumpărător de bună credință și cu capacități de dezvoltare a afacerii.

În acest context legislația permite instituirea unei administrări speciale în cazul unor circumstanțe excepționale, privatizarea prin proiect individual și atragerea unui consultant financiar.

La Air Moldova administrația specială ar putea fi instituită pe termen de 2 ani, cu condiția desemnării unui administrator internațional, preferabil – o companie specializată în tranzacții de privatizare cu experiență în aviația comercială.

Obiectivul administratorului special ar fi stabilizarea financiară a companiei, organizarea auditului și evaluarea după standardele internaționale.

Promisiuni deșarte

Amintim că un an în urmă vicepreședintele Partidului Democrat Vladimir Cebotari, fost ministru al Justiției, declara în cadrul unei emisiuni la Pro TV că din anul 2017 se încerca salvarea Air Moldova de la faliment.

„Vreau să vă spun sigur că falimentul acestei companii era aproape inevitabil în toamna 2017”, afirma atunci Cebotari, care se arăta sigur că investitorii ce au privatizat compania aeriană, inclusiv cel străin, Blue Air Aviation din România, vor investi resurse proprii în dezvoltarea Air Moldova.

Același lucru îl susținea și Vladimir Baldovici, directorul de atunci al Agenției Proprietății Publice. „Datoriile, indiferent la ce capitole sunt, vor trebui să fie acoperite din buzunarul acestui investitor”, spunea atunci directorul APP.

În plus, investitorul va trebui să dețină surse financiare pentru a dezvolta parcul de aeronave, ce va necesita „o investiție mult mai mare decât cea care este indicată în acest concurs comercial”, mai afirma Baldovici. 

După cum putem constata, acest lucru nu s-a întâmplat, iar promisiunile guvernanților și ale investitorilor, au rămas doar promisiuni.

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei mold-street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.

 



Oportunitati