S-a găsit o sursă pentru a aduna mai multe venituri din impozite pentru bugetele locale

shadow
Sâmbătă, 12.10.2019 02:47   908
De la 1 ianuarie 2020 toate încasările din impozitul pe venit al persoanelor fizice ar putea rămâne în bugetele primăriilor din localităţile rurale. În prezent, doar 75% din aceste venituri rămân în gestiunea autorităţilor locale.

În cazul oraşelor şi municipiilor acest coeficient va creşte până la 50%. La ora actuală, în cazul orașelor-reședință de raioane această cotă constituie 20%, iar în cazul orașelor-reședință de raion cu statut de municipiu cota este de 35%.

Independenţă financiară, dar dozată pentru primării

Proiectul a fost prezentat pe 11 octombrie, în cadrul unei şedinţe la Guvern cu participarea prim-ministrului, Maia Sandu, Ministrului Finanţelor, Natalia Gavriliţa, şi directorului executiv al Congresului Autorităţilor Locale (CALM), Viorel Furdui. Discuţiile au avut loc în contextul elaborării Legii bugetului pentru anul 2020. 

Citiţi şi:

O nouă reformă administrativ-teritorială: 90% din primării nu au capacitate umană și nici bani

„Lucrăm la un buget al solidarităţii şi echităţii, un buget care să crească gradul de independenţă financiară pentru majoritatea primăriilor din ţară. Astfel, acestea nu vor depinde atât de mult de transferurile de la bugetul central. Banii vor fi utilizaţi pentru dezvoltarea locală”, a menţionat Maia Sandu. 

„Adiţional, din bugetul de stat, vor fi compensate din impozitul pe venit al persoanelor juridice fondurile de susţinere financiară. Astfel, localităţile vor avea doar de câştigat în urma acestor schimbări şi vor putea implementa proiecte sociale de care au nevoie oamenii din aceste comunităţi”, a spus Natalia Gavriliţa.

Companiile contribuie cu mai puţin de 1% la bugetele locale 

Pe de altă parte directorul executiv al CALM Viorel Furdui a afirmat că au fost acceptate doar unele dintre propunerile CALM-ului. Totuși, chiar și aceste modificări vor aduce mai mulți bani în bugetele locale.

„Suma generală totală a acestor schimbări din sistemul fiscal local este de circa 550- 600 milioane de lei care urmează să vină în bugetele locale.

Advertisement

Totodată, pentru a compensa anumite pierderi la unele APL de nivelul I sau II, Guvernul a decis să completeze Fondul de echilibrare cu aproximativ 10% din impozitul pe venitul persoanelor juridice, fără a acorda din această sursă venit direct în bugetele locale”, potrivit unui comunicat al CALM.

Congresului Autorităţilor Locale este de părere că mai multe surse din impozitul pe venitul persoanelor juridice ar trebuie să ajungă în bugetele locale, ceea ce ar fi un pas important în consolidarea autonomiei locale financiare și stimularea dezvoltării economice locale.

„La identificarea unei distribuiri bine-gândite a impozitului pe venitul persoanelor juridice, ar putea crește esențial capacitatea autorităților locale de a soluționa mai multe probleme, le-ar permite APL să atragă mai multe investiții, să deschidă locuri de muncă, să dezvolte infrastructura locală, etc”, a declarat Viorel Furdui.

Datele Ministerului Finanţelor arată că în primele opt luni ale acestui an, persoanele juridice, adică companiile şi instituţiile au achitat un impozit pe venit în bugetele locale de doar 72 de milioane lei, ceea ce constituie mai puţin de un procent din veniturile bugetelor locale.

Ministerul Finanţelor nu riscă

Totuși, unii reprezentanți ai Ministerului Finanțelor susțin că impozitul pe venitul persoanelor juridice a fost repartizat neuniform, este destul de schimbător și ar fi riscant de a-l include în calitate de sursă de venit pentru bugetele locale.

Directorul executiv al CALM și-a exprimat speranța că se va lucra în continuare la identificarea posibilităților de creștere a bazelor fiscale locale, inclusiv va fi examinată posibilitatea acumulării impozitului pe veniturile persoanelor fizice la domiciliul persoanei.

În prezent, în Parlamentul Republicii Moldova există trei inițiative legislative ce vizează modul de distribuire a impozitului pe venitul persoanelor juridice și fizice. Două aparțin deputatului Petru Frunze, iar una este semnată de deputații Igor Munteanu și Alexandru Slusari.

Autorii propun ca transferurile cu destinație generală să fie efectuate din fondul de susținere financiară a unităților administrativ-teritoriale, care se formează din impozitul pe venitul persoanelor fizice nealocat sub formă de defalcări la bugetele unităților administrative-teritoriale și 25% din impozitul pe veniturile persoanelor juridice, pe baza datelor din ultimul an pentru care există execuție bugetară definitivă.

Estimări exagerate

Potrivit notelor informative, aceste măsuri vor contribui la majorarea veniturilor autorităților publice locale cu peste 1,9 miliarde de lei, în timp ce estimările CALM arată un impact de trei ori mai mic.

Conform datelor Ministerului Finanţelor în primnele opt luni ale anului 2019, la bugetele UAT au fost acumulate venituri de 10,94 miliarde lei, ceea ce este cu 19% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018.

Problema este că peste 73% din aceste venituri sunt transferuri de la bugetul central, ceea ce face ca autorităţile locale să depindă de deciziile Guvernului şi Parlamentului, atunci când se decide distribuirea banilor.

Astfel în primele opt luni ale acestui an, de la Bugetul de stat au fost transferate circa 8 miliarde de lei. Este adevărat că majoritatea acestor bani sunt pentru salariile profesorilor şi personalului medical.

În acelaşi timp autorităţile locale au reuşit să acumuleze doar 2,5 miliarde de lei din impozite şi taxe, inclusiv 1,55 miliarde lei din impozitul pe venitul persoanelor fizice şi doar 72 milioane lei - din impozitul pe venitul persoanelor juridice.

Datele oficiale arată că actualmente, peste 90 la sută din primării nu au nici capacitatea financiară necesară și activează doar din transferuri din bugetul de stat. În plus nu au capacitate umană suficientă pentru a face față sarcinilor stabilite și a presta servicii de calitate cetățenilor. În majoritatea primăriilor sunt angajate până la 5 persoane.



Oportunitati