Cum apreciază Curtea de Conturi reforma administraţiei publice realizată de Guvernul Filip

shadow
Luni, 14.10.2019 23:49   1742
Una dintre reformele cu care se laudă Partidul Democrat din Moldova este cea a administraţiei publice centrale (APC) şi anume reorganizarea celor 16 ministere în 9, urmată de optimizarea statelor de personal.

"Pentru comparaţie, în primele 100 de zile ale guvernului pe care l-am condus, aveam deja definitivată reforma guvernului prin care am tăiat numărul ministerelor de la 16 la 9, iar numărul angajaţilor din ministere s-a redus în jumătate. Ca urmare, salariile angajaţilor au crescut cu 81% şi am făcut economii de 100 de milioane de lei", se arăta în raportul preşedintelui PDM, Pavel Filip, privind 100 de zile de guvernare PSRM-ACUM.

În urma reformei ministerele au rămas fără cadre

Mult lăudata reformă a APC, realizată în anul 2017, însă nu a fost dusă până la capăt, iar rezultatele ei sunt departe de cele anunţate de fostul premier.

Elocvente în acest sens sunt constatările la acest capitol ale Curţii de Conturi, incluse în raportul anual asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public pentru 2018. 

Astfel se constată că într-adevăr volumul alocațiilor gestionate de ministerele nou create acum doi ani a crescut substanțial, dar aceasta a fost în paralel cu reducerea drastică a personalului şi plecarea multor specialişti.

Curtea de Conturi menţionează în mod special reducerea de personal în direcțiile/secțiile/serviciile financiar-contabile, care a creat disfuncţionalităţi şi probleme majore în activitatea serviciilor financiar-contabile.

"De exemplu, ca rezultat al reorganizărilor din Ministerul Afacerilor Interne, efectivul-limită al aparatului central al acestuia a fost aprobat în număr de 95 de unități, fiind redus cu 63 unități de personal, sau cu 40%. Inclusiv, se relevă că Secția financiar-administrativă a MAI în prezent deține un efectiv de 8 unități de personal, față de 24 până la reorganizare.

Advertisement

Este de menționat că Secția în cauză este responsabilă de activitatea aferentă aparatului central al MAI și, respectiv, de consolidarea rapoartelor financiare a circa 90 de entități din subordine", se arată în raport.

Aceeași situație se atestă și în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM).

"Astfel, până la reformă, în direcțiile/secțiile/serviciile financiar-contabile ale celor 4 ministere comasate activau în total 25 de persoane, iar conform noii structuri organizaționale sunt prevăzute doar 9 funcții, MADRM având în subordine și 35 de entități", constată auditorii.

Curtea de Conturi arată şi situația creată la Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC), care are în subordine 165 de instituții publice finanțate din buget și cel puțin 49 de entități fondate, la autogestiune, dar dispune doar de 14 funcții de contabili și economiști.

"Situația descrisă, precum și lipsa unor prevederi regulatorii privind necesarul de unități în domeniul financiar-contabil reieșind din valoarea bugetului gestionat și numărul de entități din subordine, generează dificultăți la respectarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare consolidate, precum și tergiversarea încheierii raportului anual pe întregul buget de stat conform cadrului regulator", scrie în raport.

De altfel anterior chiar Monica Babuc, când era ministru al Educaţiei declara în cadrul unei şedinţe la Curtea de Conturi că în urma reformei a rămas fără personal în direcţiile administrative şi financiare, din care cauză se confruntă cu probleme în gestionarea activelor.

La ANI nu are cine verifica averile demnitarilor

Un alt lucru tot mai alarmant menţionat de Curtea de Conturi este neangajarea în cadrul unor instituții a personalului calificat corespunzător și nesuplinirea funcțiilor vacante timp îndelungat, ceea ce condiționează premise de neexercitare a atribuțiilor legale aferente activităților operaționale pentru care au fost fondate. Ca urmare, aceste instituții nu asigură prestarea cantitativă și calitativă a serviciilor publice.

De exemplu la Curtea Constituțională erau 9 funcții publice vacante în perioada 2016-2019, iar la Autoritatea Naţională de Integritate – la finele anului trecut erau 34 funcții vacante de inspector de integritate din totalul de 43 prevăzute conform statului de personal.

Altfel spus la ANI la începutul acestui an lipsea circa 80% din personalul de inspectori de integritate şi apoi ne întrebăm de ce nu sunt verificate averile demnitarilor şi nici integritatea lor.

La MAI s-au acumulat 242.263 de zile de concediu nefolosite

Potrivit Curţii de Conturi, managementul defectuos al resurselor umane a condiționat acumularea, de-a lungul anilor, de către unii angajați a unui număr impunător de zile de concediu anual nefolosite, "ceea ce impune, în exercițiile financiare viitoare, obligații legale față de personalul respectiv, care atrag după sine riscul perturbării echilibrului bugetar al autorității".

De exemplu, la Curtea Constituțională erau acumulate 804 zile de concediu pentru care urmau a fi plătite 14,3 milioane lei; la ANI – 475 zile şi 400.000 lei; la Procuratura Generală – 71.699 zile şi 35,2 milioane lei, iar la MAI – tocmai 242.263 de zile şi 65,8 milioane de lei.

De notat că în cazul companiilor private, atât Fiscul, cât şi Inspecţia Muncii sancţionează cu amenzi usturătoare neacordarea concediilor anuale pentru angajaţi.

Menţionăm că actualul preşedinte al Curţii de Conturi, Marian Lupu, a fost până la începutul acestui an deputat din partea Partidului Democrat, iar anterior chiar a fost liderul acestei formaţiuni.



Oportunitati