Remitențele vor depăși investițiile străine directe, ca sursă pentru țările în curs de dezvoltare

shadow
Vineri, 30.08.2019 07:11   767
Cei aproximativ 270 de milioane de migranți din întreaga lume vor trimite acasă în total circa 689 miliarde de dolari în acest an, estimează Banca Mondială.

Această cifră marchează un reper: anul acesta, remitențele vor depăși investițiile străine directe devenind cel mai mare flux de capital străin către țările în curs de dezvoltare, constată Financial Times.

O sursă pentru finanţarea dezvoltării

"Din acest an, remitențele sunt cele mai importante atunci când vine vorba de finanțarea dezvoltării”, spune Dilip Ratha de la Banca Mondială, unul din autorii studiului Leveraging Economic Migration for Development: A Briefing for the World Bank Board.

Numărul de persoane care trăiesc în afara țării de origine a crescut de la 153 milioane în 1990 la 270 milioane anul trecut, potrivit Băncii Mondiale, ceea ce a urcat foarte mult și volumul banilor pe care aceștia le trimit rudelor rămase acasă. Pe măsură ce migrația a crescut, acești bani au marcat una dintre tendințele definitorii ale ultimului sfert de secol de globalizare - fața privată, informală, a fluxurilor globale de capital.

„În perioadele de criză economică, dezastru natural sau criză politică, capitalul privat tinde să se împuțineze și chiar ajutorul oferit de stat e tot mai dificil de administrat. Remitențele sunt prima formă de ajutor care ajunge la oameni și care crește tot mai puternic”,spune Ratha.

Fluxurile de remitențe ajută la îmbunătățirea balanței de plăți a țărilor în care ajung și prin urmare, la consolidarea ratingului de credit, scăzând costurile de împrumut ale guvernelor, companiilor și gospodăriilor.

În Filipine, de exemplu, încasările din remitențele de anul acesta - de 34 miliarde de dolari - vor contribui la reducerea deficitului de cont curent care ar fi fost de 10% din PIB.

Advertisement

Acum, e de numai 1,5%.

Dezavantaje: stimulează importul şi slăbesc presiunea asupra guvernelor

Dar remitențele au și dezavantaje economice. Ajutând la subvenționarea veniturilor mici ele sunt un ”amortizor” al creșterii economice lente, slăbind presiunile asupra guvernelor pentru a se reforma. De asemenea, mare parte din bani stimulează importurile - ceea ce, spun unii economiști, împiedică dezvoltarea producției interne.

Aceste dezavantaje sunt foarte vizibile în Republica Moldova, care a rămas fără cea mai mare parte din industrie, importurile sunt de 2-3 ori mai mari decât exporturile, iar guvernele au preferat să mimeze refomele în cei 28 de ani de tranziţie.

„Nicio țară nu se va îmbogăți din remitențe. Nu cred că vreun guvern ar dori să nu se mai primească remitențe, dar multe guverne ar dori să ajungă la punctul în care respectivii bani nu ar mai fi necesari", spune Gareth Leather de la firma de consultanta Capital Economics, citat de FT.

Pe de altă parte Dilip Ratha de la Banca Mondială susține însă că acest lucru subliniază tocmai importanța remitențelor. „Consumul este rău?”, se întreabă el retoric. "Nu chiar. Fără consum, am fi morți. Investițiile pot aștepta, consumul nu. Pe măsură ce veniturile cresc, oamenii investesc în locuințe, sănătate și educație, a adăugat el.

Mecanisme cheie de transmitere a stresului economic global

Remitențele sunt, de asemenea, unul dintre mecanismele cheie de transmitere a stresului economic global.

Oamenii se mișcă în căutarea de locuri mai bune de muncă, astfel că emigrația crește atunci când o economie se descurcă greu. Când țara gazdă se descurcă bine și migranții prosperă, aceștia trimit mai mulți bani acasă - un impuls contraclicic pentru economia de acasă.

Dar, atunci când țările care primesc imigranți trec ele însele prin perioade grele, șocul este transmis înapoi familiilor de acasă ale migranților sub forma unor remitențe reduse. Astfel se ”exportă” practic încetinirea economică în țara beneficiară, alimentând instabilitatea economică globală.

Un exemplu este scăderea recentă a prețurilor petrolului. A fost o lovitură nu numai pentru țările producătoare de petrol, ci și pentru familiile din sud-estul Asiei și în alte părți care muncesc în acest sector.

Deși remitențele au devenit una dintre caracteristicile principale ale globalizării, schimbările politice, inclusiv ascensiunea populismului, ridică problema dacă importanța lor economică se va dovedi de scurtă durată.

Reacțile împotriva globalizării sunt în creștere iar sentimentul anti-imigrație crește în multe țări dezvoltate. Așadar, este posibil ca atât fluxurile de migrație, cât și fluxurile de capital pe care le conduce să cunoască un reflux.

Banca Mondială se așteaptă însă ca fluxul migratoriu să crească la 550 de milioane de oameni, iar disparitatea veniturilor între țările dezvoltate și cele cu venituri mici să persiste. Asta înseamnă că oportunitățile de muncă în străinătate vor părea în continuare atractive.

„Tendințele structurale din lume se îndreaptă spre o mai mare migrație, nu mai mică”, constată Gareth Leather de la Capital Economics.



Oportunitati