Controverse privind majorarea cu 50% a taxei pentru protejarea mediului

shadow
Miercuri, 07.08.2019 10:05   3228
Majorarea de la 1 ianuarie 2020, cu circa 50% a taxelor aplicate mărfurilor ce poluează mediul, contravine prevederilor Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, susține Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Alte organizații însă susțin acțiunile Guvernului

Într-o notă informativă adresată premierului Maia Sandu și unor șefi de ministere, Amcham face trimitere la Articolul 195 alin. (1) din Acordul de Asociere Republica Moldova - UE care prevede că „Începând cu data de 1 ianuarie a anului următor intrării în vigoare a prezentului acord, părțile interzic aplicarea unor taxe administrative cu un efect echivalent cu cel al taxelor vamale la import sau la export și a altor redevențe.”

Poluatorul plătește

Totodată în document se spune că în conformitate cu Acordul de Asociere, țara noastră se angaja să își apropie progresiv legislația de următoarea legislație a UE și de următoarele instrumente internaționale în termenele stipulate - Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.

Directiva prevede și stabilirea mecanismului de recuperare integrală a costurilor în conformitate cu principiul poluatorul plătește și cu principiul responsabilității extinse a producătorului (în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a Acordului), fapt realizat deja prin Legea privind deșeurile. Doar că se constată că Legea încă nu are mecanisme de aplicare în practică.

În același timp potrivit Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, una din direcțiile de acțiune constă în îmbunătățirea și eficientizarea instrumentelor fiscale și economice în domeniul protecției mediului. În acest sens companiile achită o taxă pentru poluarea mediului, colectată de Fisc și care ajunge în Fondul Ecologic Național (FEN).

Doar că se constată că banii, fiind vorba de circa 250 de milioane lei, colectați anual nu se duc pentru dezvoltarea sistemelor de colectare și tratare a fluxurilor de deșeuri specifice (ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, cauciucuri, baterii etc.) prin promovarea și implementarea principiului „responsabilitatea producătorului”, inclusiv a celor periculoase (deșeuri medicale, uleiuri uzate, etc.), prin plasarea a câte un punct de colectare la nivel de regiune.

În consecință Amcham consideră că "rolul sistemului actual de plăți pentru poluarea mediului este limitat în ceea ce privește generarea veniturilor pentru fondurile ecologice și este necesară o reformă cuprinzătoare a sistemului, care să includă crearea mecanismelor economice necesare la implementarea principiului de răspundere extinsă a producătorului".

Advertisement

Cine este responsabil de colectarea și reciclarea deșeurilor

Potrivit Legii privind deșeurile, responsabilitatea extinsă a producătorului reprezintă totalitatea de obligații impuse producătorilor, fie individual, fie colectiv, pentru recuperarea și valorificarea sau reciclarea produselor scoase din uz.

Altfel spus producătorul este responsabil de măsurile de acceptare a produselor returnate și a deșeurilor care rămân după utilizarea respectivelor produse, precum și gestionarea ulterioară a deșeurilor și asigurarea financiară pentru aceste activități.

Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere prevede și aprobarea Regulamentului privind ambalajul și deșeurile de ambalaj, care va impune producătorilor autohtoni "răspundere financiară pentru organizarea sistemelor proprii sau colective de colectare, tratare, valorificare sau eliminare a produselor care au devenit deșeuri".

Concluzia Amcham este că la momentul actual statul "în loc să asigure trecerea lină la conceptele „poluatorul plătește” și „responsabilitatea extinsă a producătorului”, majorează cu ~50% taxele pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului".

"Or, crearea sistemelor colective de gestionare a deșeurilor presupune investiții substanțiale, resurse financiare care urmează a fi alocate de către agenții economici", afirmă Amcham.

Guvernul promite

În acest sens, organizația susține necesitatea implementării directivelor europene cu privire la gestionarea deșeurilor și consideră că, vărsarea mijloacelor bănești în FEN prin impunerea unei cote a taxei pentru ambalaj ar crea presiune financiară suplimentară, cu precădere asupra agenților economici de bunăcredință.

În același timp Asociația producătorilor de conserve Speranța Con nu este atât de categorică în privința acestei majorări de taxe și consideră că ea poate fi acceptată.

Aceasta cu condiția că Guvernul va crea și implementa un mecanism de compensare a a investițiilor realizate de producători în sisteme de gestionare a deșeurilor și finanțarea acțiunilor de remediere și prevenire a poluării mediului cu substanțe și produse nocive.

Cel puțin Ministerul Finanțelor susține că este interesat în crearea și implementarea unui astfel de mecanism.

Cele mai mari taxe taxe pe ambalaj din regiune 

Menționăm că raportul Curții de Conturi privind auditul conformității gestionării mijloacelor FEN în anul 2017, arată că doar 8,2 milioane lei, sau circa 4% din bugetul Fondului a fost direcționat către programul „Colectarea, conservarea și distrugerea poluanților organici persistenți, a deșeurilor menajere solide și deșeurilor chimice”.

 În plus o analiză efectuată de Amcham a taxelor pe ambalaj în unele țări europene, arată că în Moldova acestea ar fi cele mai mari din regiune, depășind de 2-4 ori mărimea acestora în alte state. 

Sursa: studiu AmCham 

Majorarea cu 50% a taxelor pentru protejarea mediului

Menționăm că printre măsurile fiscale propuse de Ministerul Finanțelor se număra și majorarea cu circa 50% a taxelor aplicate mărfurilor ce poluează mediul, astfel, având un impact asupra consumului de mărfuri poluante, în sensul diminuării acestuia.

De exemplu, taxa pentru ambalajele primare din materiale plastice, compozit sau aluminiu care conțin produse se va majora cu circa 50%, iar în alte cazuri - și cu 100%.

Ministerul Finanțelor susține că acumulările veniturilor în urma colectării acestor plăți vor crește cu 120 de milioane lei în 2020 și vor servi pentru finanțarea acțiunilor de remediere și prevenire a poluării mediului cu substanțe și produse nocive și cu un grad scăzut de descompunere.



Oportunitati