Câte vieți poate salva pedeapsa cu moartea. Ce spun economiștii

shadow
Duminică, 04.08.2019 07:55   4796
Aproape 175.000 de români au semnat într-o săptămână o petiție online pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, drept reacție după crimele odioase din Caracal, România, comise de Gheorghe Dincă.

Pedeapsa capitală a fost abolită în România imediat după Revoluție, în anul 1990, iar numărul mare al semnatarilor arată însă că foarte mulți români regretă asta. De altfel și în Republica Moldova sunt mulți adepți a acestei măsuri radicale.

România ar trebui să iasă din UE

„De asta avem nevoie de pedeapsa cu moartea, pentru aceste creaturi profund defecte și ireparabile. Merită această bestie indulgență? Cerem modificare codului penal prin înăsprirea pedepselor pentru viol, pedofilie si crima.... Anii de închisoare, sau pedeapsa cu moartea, ar trebui aplicate, în funcție de gravitatea criminalității/faptei. Pedeapsa capitală trebuie aplicată ca măsura extraordinara în cazuri similare bestiei/scursurii care deliberat a ucis niște copile!”, se arată în petiția postată pe petitieonline.com.

Pedeapsa cu moartea nu este o soluție, dincolo de faptul că este o măsură neetică și lipsită de morală, spun însă experții.

„Unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene este faptul că pedeapsa cu moartea nu este acceptată, fiind de fapt și principiul pe care s-a constituit Europa democrat-creștină. S-a plecat de la premisa că singurul aspect pe care statul nu îl poate oferi unui individ este viața, motiv pentru care nu își asumă dreptul de a-l lua. În schimb, ca si alternativă la pedeapsa cu moartea există închisoarea pe viață, unde, oricum, invidiul va suferi mult mai mult”, arată analistul de politică externă și președinte CEIA, Răzvan Munteanu, potrivit Adevărul.

Altfel spus pentru ca România să reintroducă pedeapsa capitală va fi nevoie de ieșit din UE. În același timp susținătorii reintroducerii aduc argumentul că mari democrații occidentale precum SUA si Japonia continuă să aplice pedeapsa cu moartea.

Pedeapsa cu moartea preîntâmpină omuciderile

S-ar părea că o astfel de decizie nu ar avea nimic comun cu economia, dar savanții și chiar laureați ai Premiului Nobel pentru economie susțin că există o legătură directă între pedeapsa cu moartea și PIB.

Advertisement

Principalul criteriu al adevărului pentru un economist este eficiența. Reflectând asupra pedepsei cu moartea reprezentanții acestei profesii scot după paranteze raționamentele privind dreptatea și drepturile morale. Pentru ei execuția are sens doar atunci când ea este în stare să salveze vieți omenești.

“Eu susțin pedeapsa cu moartea deoarece și pentru că cred că ea preîntâmpină omuciderile”, scria Gary S. Becker, laureat al premiului Nobel pentru economie (1992) în studiul „Crime and Punishment: An Economic Approach”. -- "Journal of Political Economy". 

Oamenii răspund la stimulente, spune o maximă a teoriei economice. Stimulentele îi motivează pe oameni să acționeze. Oamenii vor face mai mult dintr-un lucru pe măsură ce costul scade, și vor lucra mai puțin dacă acest cost crește (legea cererii). Posibil că pedeapsa cu moartea este acel stimulent care demonstrează potențialilor criminali ce pedeapsă îi așteaptă în cazul comiterii unui asasinat.

O execuție salvează 7-8 vieți omenești

Statistica chiar demonstrează această teorie. E adevărat că nu statistica din Moldova, sau din România, ci cea americană. 

În anii 60, în SUA condamnările la moarte deveniseră o raritate, în timp ce numărului asasinatelor creștea. Punctul de vârf a fost atins în anii 70, după ce în anul 1972, Judecătoria Supremă a instituit un moratoriu în privința pedepsei cu moartea. Peste 4 ani însă Judecătoria a revenit asupra deciziei și în scurt timp nivelul criminalității a început să scadă.

Unul din groparii moratoriului a fost economistul Isaak Ehrlich. Încă în anul 1975 el a demostrat în studiul The Deterrent Effect of Capital Punishment A Question of Life and Death că o condamnare la moarte salvează 7-8 vieți omenești, iar viețile salvate stimulează creșterea economică. 

Peste 18 ani, trei savanți – Hashem Dejkbash, Paul Rubin și Joanna Sheferd au calculat în studiul Does Capital Punishment Have a Deterrent Effect? New Evidence from Postmoratorium Panel Datacă fiecare execuție salvează în mediu 18 de vieți umane.

Altfel spus calculele econometrice ale celor trei au demonstrat încă o dată teoria lui Ehrlich. 

“Economiștii practic sunt unanimi în chestiunea că pedeapsa cu moartea preântâmpină comiterea de crime”, susținea ulterior Sheferd la audierile din Congresul SUA. Poate din aceste motive majoritatea americanilor susțin pedeapsa cu moartea.

Canada nu este SUA

Dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Exemplul american nu se adeverește chiar la vecinul său din partea de nord – Canada. Datele statistice din Canada demonstrează că numărul omuciderilor poate fi redus și fără condamnare la moarte.

În 2004, pe teritoriul american, s-au produs 5,5 omucideri la suta de mii de locuitori, aproape triplu față de Canada (1,9) și de cinci ori mai mult decât în Germania. 

Concluzia cu privire la acest aspect este că, oricâtă teamă ar impune oamenilor obișnuiți pedeapsa cu moartea, ea nu pare să aibă acelai efect și asupra criminalilor. Conform datelor de mai sus, rata criminalității în statele care au
prevăzută în constituție pedeapsa capitală este mult mai mare față de cea a statelor care au abolit-o. 

Așa că discuțiile privind utilitatea economică a pedepsei cu moartea mai continuă.

Cât despre Republica Moldova, apoi încă 15 ani în urmă, Parlamentul s-a pronunțat în unanimitate, în favoarea excluderii definitive din Constituție a aliniatului 3 al articolulului 24, care prevedea aplicarea pedepsei cu moartea în cazuri excepționale.

Argumentul invocat atunci de deputați și autorii inițiativei legislative votate de Parlament a fost racordarea legislației interne la standardele internaționale.



Oportunitati